Dejul de altădată, în imagini vechi

Dejul este situat în județul Cluj, regiunea istorică Transilvania. În trecut, Dejul a avut denumirea de Dees.

Scurtă istorie a Dejului

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Dej, încă din neolitic. Prima atestare documentară a Dejului datează din 1214.

Vezi filmul Vatra MCP cu Dejul vechi, de altădată

Istoria orașului Dej începe în Epoca Fierului, fiind un important centru al civilizației geto-dace, cu o cetate pe Dealul Florilor.

În perioada romană, zona a prosperat datorită exploatării sării și comerțului, dispunând și de un mic port folosit pentru transportul rapid al sării pe râul Someș.

Evul Mediu a adus dezvoltarea urbană, coloniștii germani contribuind la creșterea economică.

Dejul a fost un important centru politic și militar în secolele XVI-XVII, suferind distrugeri în urma atacurilor habsburgice.

În secolele XIX-XX, orașul s-a modernizat, dar a fost afectat de cele două războaie mondiale.  

În perioada comunistă, în  Dej s-a dezvoltat platforma industrială Nord, incluzând Combinatul de Celuloză și Hârtie, Fabrica de Mobilă, Fabrica de Fibre Artificiale, Fabrica de Conserve și Fabrica de Cărămizi Refractare.

Atracții, Monumente și Obiective din Dej

• Muzeul Municipal Dej, situat în centrul orașului, pe strada 1 Mai, nr. 3.
• Palatul Justiției, ridicat la sfârșitul secolului XIX.
• Clădirea fostei Primării. .
• Statuia „Lupa Capitolina” - Simbol al latinității poporului român, opera sculptorului V. Pruna a fost dezvelită pe 17 septembrie 2004, cu ocazia celei de-a 100-a Adunări Generale a Astrei. 
• Obeliscul (Monumentul) Eroilor, ridicat în memoria celor căzuți pentru patrie.
• Casa memorială Teodor Mihali, dedicată unei personalități marcante din istoria locală.
• Casa memorială Alexandru Vaida Voievod, păstrând amintirea uneia dintre figurile importante ale politicii românești.
• Biserica reformată - Construită în stil gotic între anii 1453-1536, având un turn înalt de 72 m. Hramul inițial, înainte de Reforma Protestantă, a fost „Sf. Ștefan”.
• Biserica și mănăstirea franciscană „Sf. Anton de Padova”, edificiu romano-catolic ridicat în stil baroc în jurul anului 1716.
• Biserica Ortodoxă „Sf. Gheorghe”, construită în anul 1776.
• Biserica protopopială greco-catolică, consacrată în 1895 și având hramul "Adormirea Preacuratei", însă nerestituită.

Personalități din Dej

• Ferenc Pápai Páriz (1649-1716), medic, profesor și scriitor. Autor al lucrării Pax Corporis (Pacea Trupului) și al unui dicționar latino-maghiar.
• Jószef Kádár (1851-1939), profesor și istoric, autor al monografiei Comitatului Solnoc-Dăbâca, apărută în șapte volume (1900-1905).
• Alexandru Vaida-Voevod (1872-1950), doctor în medicină și membru al Comitetului Executiv al Partidului Național Român din 1897. A participat la Conferința de Pace de la Paris și a fost prim-ministru al României.
• Guilelm Șorban (1872-1923), jurist și compozitor, a trăit la Dej între anii 1900-1923. A fost primul subprefect român al județului Solnoc-Dăbâca și ulterior prefect.
• Theodor Mihali (1855-1934), avocat la Baroul din Dej. A înființat Institutul de Credit și Economii "Someșana" și a fost director al Despărțământului Astrei, fiind un membru important al conducerii Partidului Național Român.
• Ștefan Cicio-Pop (1865-1934), doctor în drept (1889), avocat la Arad, lider al Partidului Național Român, apărător al memorandiștilor în procesul de la Cluj (1894) și unul dintre organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde a semnat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România.
• Aurel Pavel Banuț (1887-1970), fondator al revistei Luceafărul la Budapesta, prefect al județului Someș (1931-1932), sprijinitor activ al ASTREI.
• George Mânzat (1888-1958), profesor și senator de Someș în Parlament (1931-1932), redactor al ziarului Someșul, președinte al Departamentului Dej al ASTREI.
• Cornel Pop (1889-1953), notar și primpretor al comitatului Solnoc-Dăbâca, ulterior secretar și viceprefect al județului Someș și primar al orașului Dej.
• Victor Cheresteșiu (1895-1971), istoric și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj.
• Ion Cupșa (1912-1984), general, istoric și scriitor.
• Raoul Șorban (1912-2006), critic de artă, pictor, scriitor, eseist și memorialist român.
• Alexandru Nicula (1913-2015), preot greco-catolic, prelat papal, fost protopop unit al Clujului, deținut politic și unul dintre liderii rezistenței greco-catolice din România.
• Randolph Lewis Braham (1922-2018), istoric și supraviețuitor al Holocaustului.
• Ana Novac (1922-2010), scriitoare și supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz.