Câmpulung Muscel de altădată, în imagini vechi

Câmpulung Muscel se află în județul Argeș, regiunea istorică Muntenia. În trecut, Câmpulung Muscel a avut denumirea de Capo Logo și Langenau.

Scurtă istorie a Câmpulungului Muscel

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Câmpulung Muscel, încă din epoca bronzului. Prima atestare documentară a orașului Câmpulung Muscel datează din secolul al XIII-lea.

Vezi filmul Vatra MCP cu Câmpulung Muscel vechi, de altădată

În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung încep sã pãtrundã și sã se stabileascã meseriași și negustori sași. Comunitatea sãseascã care se formeazã aici era condusã de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind Laurencius de Longo Campo, piatra lui funerarã se aflã astãzi în biserica Bărăției și constituie cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Româneascã și, în același timp, prima mențiune scrisã a orașului.

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung își stabilește reședința de scaun Basarab I, primul domnitor al statului independent Țara Românească. Astfel, Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic și administrativ al statului.

Așezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legătură din Evul Mediu între Țara Românească și Transilvania, orașul devine punct vamal. Cel mai vechi județ cunoscut al orașului este Neacșu Lupu. El emite la 1521, din cancelaria orașului, o scrisoare redactată în limba română către Hans Brukner, județul Brașovului, informându-l asupra mișcărilor oștirilor otomane din zona Dunării.

Este prima scriere cunoscută în limba română din Țara Românească. Izbucnirea revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, și măsurile luate de către acesta în favoarea maselor populare s-au bucurat și de adeziunea câmpulungenilor. La Câmpulung și în împrejurimi, ostașii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele împotriva trupelor germane.

Poze vechi din Câmpulung Muscel de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Câmpulung Muscel

• Curtea Domnească și Ansamblul Mănăstirii „Negru-Vodă” – Mănăstirea Câmpulung, astăzi cunoscută sub numele de Mănăstirea „Negru-Vodă”, a fost reconstruită de Matei Basarab pe locul fostei reședințe a primilor domni ai Țării Românești.
• Ansamblul Bisericii Catolice Sfântul Iacob (Bărăția) include trei edificii deosebite: biserica dedicată Sfântului Iacob cel Mare, unde se află lespedea funerară din 1330 a lui „comes Laurencius de Longocampo”, turnul clopotniță și casa parohială.
• Castrul Roman Jidava (Jidova) – Parte a sistemului defensiv Limes Transalutanus, castrul era o fortificație menită să protejeze granița provinciei romane Dacia.
• Monumentul Eroilor de la Mateiaș – Cunoscut ca „Mausoleul de la Mateiaș”, acesta este dedicat eroilor căzuți în Războiul de Întregire Națională (1916-1918).
• Mănăstirea Nămăești – Situată la 5 km nord-est de Câmpulung, la o altitudine de 765 metri, biserica este săpată în stâncă și face parte dintr-o zonă cu vestigii istorice străvechi. Datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea.
• Biserica Flămânda – Aflată pe dealul cu același nume, a fost ctitorită de Dimitrie Rosetti. După mai multe ruinări și încercări de reconstrucție parțială, biserica a fost refăcută integral, fiind proiectată de arhitectul George Matei Cantacuzino în stilul moldovenesc al Mușatinilor.
• Muzeul Municipal Câmpulung – Cuprinde secțiile de Istorie și Artă, precum și Etnografie și Artă Populară, desfășurate în două clădiri distincte. Muzeul de Istorie și Artă a fost fondat în 1889, la recomandarea lui Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Național de Arheologie. Clădirea centrală oferă o incursiune istorică din preistorie până în epoca contemporană.
• Casa Ștefănescu, unde funcționează secția de Etnografie și Artă Populară, datează din 1735.

 Personalități din Câmpulung Muscel

• Ion Negulici (1812-1851), pictor, participant la Revoluția Română din 1848;
• Constantin D. Aricescu (1823-1886), istoric, publicist, participant la Revoluția din 1848 din Țara Românească;
• Theodor Aman (1831-1891), pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București;
• C.I. Parhon (1874-1969), medic endocrinolog și neuropsihiatru;
• George Oprescu (1881-1969), critic de artă, membru de onoare al Academiei Române;
• Ion Barbu (1895-1961), poet și matematician;
• Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969), arhitect;
• Constantin Baraschi (1902-1966), sculptor;
• Petre Țuțea (1902 - 1991), eseist, filozof și economist, membru al Mișcării Legionare;
• Tudor Mușatescu (1903 - 1970), scriitor și umorist;
• Gheorghe Arsenescu (1907 - 1962), colonel anticomunist.