Curtea de Argeș de altădată, în imagini vechi

Curtea de Argeș se află în județul Argeș, regiunea istorică Muntenia. În trecut, Curtea de Argeș a avut denumirea  Argeș.

Scurtă istorie a Curtea de Argeș

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Curtea de Argeș, încă din epoca fierului. Prima atestare documentară a Curții de Argeș datează din 1336.

Vezi filmul Vatra MCP cu Curtea de Argeș veche, de altădată

Curtea de Argeș a fost un important centru politic și religios al Țării Românești, fiind menționată ca reședință a lui Seneslau și, ulterior, a lui Basarab I. Orașul apare în documente din secolul XIV și a fost capitală a Țării Românești până la mutarea acesteia la Târgoviște în secolul XVI. În această perioadă, aici au fost întemeiate prima mitropolie și prima monetărie a țării.

În secolul XIX, Curtea de Argeș a devenit necropolă regală, iar Regele Carol I a construit calea ferată care lega orașul de Pitești și București. La sfârșitul secolului XIX, orașul avea 4000 de locuitori și instituții educaționale și administrative importante.

Frații Ștefănescu-Goangă au modernizat orașul în secolul XX, iar vizitele unor personalități precum Nicolae Iorga și Armand Călinescu au sporit prestigiul localității.

Poze vechi cu Curtea de Argeș de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Curtea de Argeș

• Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire ortodoxă din România, construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab.
• Curtea Domnească (sec. XIV - XVI) include biserica „Sf. Nicolae”-Domnesc și ruinele caselor domnești.
• Casa Goangă (1795) și Casa Cioculeștilor (1851) sunt clădiri istorice semnificative.
• Casa Chiriță și Casa Rădulescu sunt exemple de arhitectură tradițională din zonă.
• Casa Dumitru Norocea adaugă un farmec aparte orașului.
• Casa Teodorescu și Casa Călinescu completează lista construcțiilor cu valoare istorică.
• Fostul Hotel Royal

Personalități din Curtea de Argeș

• Constantin Căpităneanu (1844-1893), astronom, geodez;
• Urmuz (1883-1923), scriitor, pionier literar al avangardei și suprarealismului;
• Mihail Ștefănescu-Goangă (1868-1956), principalul lider politic al orașului în perioada interbelică;
• Florian Ștefănescu-Goangă (1881-1958), pionier al psihologiei experimentale la nivel mondial și rector al Universității Regele Ferdinand I din Cluj;
• Petre Ștefănescu Goangă (1902-1973), bariton și solist al Operei Naționale Române;
• Bogdan Suceavă (n. 1969), scriitor, matematician.