Carol Popp de Szathmári, pictor, fotograf, grafician

|
50 vizualizări

Carol Popp de Szathmári s-a născut la data de 11 ianuarie 1812, la Cluj, atunci in Imperiul Austriac, si a încetat din viata la data de 3 iunie 1887, la București.

A studiat dreptul și a lucrat o vreme ca funcționar la Sibiu.

Un timp a studiat pictura la Roma, unde s-a împrietenit cu Constantin Lecca. Ulterior a plecat la Viena, unde a studiat pictura la Academia de arte, printre alții, cu Peter Fendi (1792-1842) și Johann Treml (1816-1852). În continuare a efectuat două voiaje de studii în Italia.

Carol Popp de Szathmári a fost primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român.

Un episod relevant pentru cariera lui Szathmari este participarea sa ca fotoreporter la primele confruntări ruso-otomane din timpul Războiului Crimeii (1853-1856), când este acceptat atât în tabăra rusă, cât şi în cea otomană unde imortalizează, printre altele, portrete de ofiţeri ruşi, otomani, englezi, francezi, o staţie de carantină, o parte a taberei otomane etc.

Astfel, numele său avea să devină celebru la nivel mondial după 1854, când a realizat primul reportaj fotografic din timpul unui război. A participat ca fotograf la Războiul Crimeii, cunoscut și ca războiul ruso-turc. Acesta a reușit să surprindă în imagini atât tabăra rusă, cât și pe cea otomană, în frunte cu Omar Pașa.

Ca urmare a fotografiilor executate între 1853 şi 1856, Carol Pop de Szathmari este menţionat drept primul fotograf român documentarist şi primul fotograf de război din lume.

El a realizat un album cu fotografiile din Războiul Crimeii, peste 200 la număr, pentru care a primit premii din partea unor personalităţi ale vremii, cum ar fi împăratul austriac Franz Joseph, regina Victoria, împăratul Franţei Napoleon al III-lea, regina Spaniei Isabela a II-a.

În 1860 a realizat o hartă topografică a ţării. Opera sa mai cuprinde cromolitografii şi acuarele înfăţişând tipuri şi porturi populare cu un caracter exclusiv documentar.

În 1867 a primit la Paris menţiunea de onoare pentru colecţia sa de vederi stereoscopice din România.

O primă tentativă de a deveni pictorul Curții de la București are loc în 1849, când Barbu Știrbey, fratele lui Vodă Bibescu, urmează la tron și îi comandă o serie de trei panouri de mari dimensiuni dedicate încoronării; deși plătite în avans, Szathmari nu a reușit să le finalizeze.

După Unirea Principatelor Române (1859) devine oficial pictorul şi fotograful Curţii lui Alexandru Ioan Cuza.

Printre numele celebre pe care le-a portretizat se numără Alexandru Ioan Cuza, Principele Carol I, I. C. Brătianu, Ștefan Golescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tăttărescu sau Petrache Poenaru.

Fiul său, Alexandru Satmari a preluat de la tată pasiunea pentru pictură. A studiat la București cu Theodor Aman și Gheorghe Tăttărescu, dedicându-se apoi în special restaurării de picturi, precum și realizării de decoruri de teatru.

În anul 2010, în semn de recunoaștere a meritelor acestei personalități, ziua sa de naştere - 11 ianuarie - a fost declarată prin hotărâre de guvern Ziua Artei Fotografice în România.

Merită să afli și despre

Sugestii: