Nicolae VERMONT, pictor, gravor
Nicolae Vermont (Isidor Grünberg) s-a născut la data de 10 octombrie 1866, Bacău, si a incetat din viata in data de14 iunie 1932, București.
S-a născut cu numele Isidor Grünberg și a fost pictor și gravor român de origine evreiască, iar mai târziu în viață s-a convertit la religia creștină ortodoxă. Pseudonimul Vermont a fost explicat ca o traducere a numelui Grünberg („verde munte”), din germană.
În familie, fratele său a fost traducătorul și astronomul Bernard Varvara Vermont, iar sora sa a fost actrița Lea Fanșeta Vermont, mama actriței franco-române Marioara-Aristița Ventura.
S-a născut în familia profesorului Iosif Grünberg și a intrat foarte devreme în contact cu pictura, în condiții care au rămas memorabile: a luat lecții de la Nicolae Grigorescu la vârsta de opt ani, în perioada în care pictorul a poposit vara la Bacău, iar aceste lecții au fost prezentate ca prețul chiriei pe care tatăl lui Vermont i-a oferit-o lui Grigorescu.
După acest început, a urmat Școala de Arte Frumoase din București, studiind cu Theodor Aman și fiind menționat ca primul student evreu al acestei instituții. Și-a continuat formarea la München și la Paris.
Ostil conformismului academic, s-a atașat mișcării de înnoire a pictorilor independenți și s-a numărat printre membrii fondatori ai societăților „Ileana” și „Tinerimea artistică”, în cadrul cărora a expus cu regularitate. În pictura de peisaj a fost înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu și a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia, de un lirism pur și delicat, în care a valorificat atât spontaneitatea și acuitatea observației, cât și virtuozitatea desenului.
A fost atras de compoziție și a excelat în pictura de gen inspirată din viața oamenilor simpli, pe care a zugrăvit-o cu multă căldură emoțională, iar titlurile menționate au fixat această zonă de interes: „Emigranții”, „Coșarul”, „Bragagiul”. A fost influențat și de stilul pictorului munchenez Fritz von Uhde.
În paralel cu pictura de șevalet, a realizat și lucrări de artă monumentală, iar în materialul transmis a fost precizat că a pictat biserica din Cernavodă, biserica din Mănești (Prahova), plafonul Palatului Kalinderu și plafonul Palatului Cantacuzino din București.
A participat la expoziții în țară și peste hotare, iar în anii recenți opera sa a continuat să apară în contexte expoziționale și muzeale, fiind amintite prezentări precum „Grafica în pictura românească din colecții particulare” (Muzeul Național Cotroceni, 2012), redeschiderea Galeriei de Artă Grimberg (2013), „Pictură românească din secolul XX, din colecția Muzeului Național Cotroceni” (2014) și expoziția „Pictură românească modernă (1875–1945)” cu lucrări din Colecția Fundației „Bonte”, prezentată la Palatul Național Ajuda din Lisabona (12 mai–30 august 2016).
În pictura de peisaj, înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu, Vermont a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia.
A participat la o serie de expoziții de artă plastică, atât în țară, cât și peste hotare.
A respins conformismul academic și s-a apropiat de pictorii independenți.
A realizat peisaje lirice din Câmpulung și Oltenia, a excelat în pictura de gen despre viața oamenilor simpli și a fost influențat de Fritz von Uhde. În ultimii ani a înclinat către pitoresc, în timp ce gravura a rămas un domeniu al fineții sale tehnice.
„Autoportret” (ulei pe pânză, 1916) îl prezintă pe Nicolae Vermont într-o postură sobră, cu privire directă și introspectivă.
„Femeie cu copaie” (ulei pe pânză) o prezintă, în tușe largi și expresive caracteristice lui Nicolae Vermont, pe o tânără în port tradițional, purtând o copaie pe umăr.
„Tânără citind” (ulei pe pânză lipită pe carton, 71 × 55 cm, semnată dreapta jos cu negru, datată 1919) de Nicolae Vermont înfățișează o tânără așezată, concentrată asupra unei cărți, într-un interior dominat de tonuri sobre și calde.
„Japoneză” (1911, acuarelă pe hârtie cu paspartu de carton) prezintă o figură feminină redată cu finețe și eleganță. Prin linia delicată și cromatica discretă, Nicolae Vermont surprinde rafinamentul personajului și atmosfera de inspirație orientală.
„Cimpoier” (1912, acuarelă pe hârtie lipită pe carton) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, un muzician surprins în plină interpretare.
„Lucrători în construcții”, ulei pe lemn, 19,5 × 14,5 cm, semnat stânga jos, cu negru „N. Vermont”, surprinde realismul scenei în viziunea lui Nicolae Vermont.
În Interior (1909, ulei pe carton) redă o scenă intimă de interior, în care Nicolae Vermont surprinde, prin tonuri calde și tușe delicate, atmosfera calmă și expresivitatea personajelor.
„Portretul lui Alexandru Bogdan-Pitești” (1899, acvaforte cu cerneală verde pe hârtie) redă, cu finețe grafică, o figură intelectuală surprinsă de Nicolae Vermont.
„Eleganță” (creion și acuarelă pe hârtie, 26,5 × 18 cm, semnat dreapta jos cu negru) surprinde o siluetă feminină rafinată, Nicolae Vermont redând delicatețea gestului prin tonuri transparente și linie fină.
„Lecția de pian” (ulei pe pânză, 50 × 65 cm, semnat dreapta jos cu negru) de Nicolae Vermont surprinde o scenă de interior cu o femeie la pian și două personaje alături, într-o atmosferă sobră, redată prin tonuri închise și accente luminoase.
„La o șuetă” (1911, ulei pe carton) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, două personaje într-un dialog relaxat, într-o atmosferă caldă.
„Peisaj lacustru” (1914, ulei pe carton) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, un mal liniștit de apă, cu reflexii delicate.
„Cartea de aur a teatrului românesc” (tempera și tuș pe carton subțire, 24 × 37 cm, semnat dreapta jos cu negru) capătă, prin Nicolae Vermont, solemnitatea unei alegorii dedicate scenei. Lipsește chenarul în partea superioară, pe 10 cm.
„Alegoria teatrului” (colaj, acuarelă, guașă, 22 × 33 cm, semnat mijloc jos cu brun) compune o scenă simbolică a artei spectacolului, Nicolae Vermont îmbinând portretul, masca și figura alegorică într-o imagine a memoriei teatrale.
„Portret de fată” (1927, ulei pe carton, 44,5 × 34,5 cm, semnat dreapta jos cu negru, localizat București) exprimă o prezență directă și gravă, Nicolae Vermont accentuând intensitatea privirii și forța reținută a personajului.
Alegorie Câmpenească / Idila (cca. 1907, ulei pe carton) surprinde, în viziunea lui Nicolae Vermont, două siluete feminine integrate într-un peisaj luminos, tratat cu tușe vaporoase și atmosferă decorativă.
„Idilă” de Nicolae Vermont prezintă o scenă liniștită din natură, în care două personaje sunt surprinse într-un moment de apropiere și calm. Prin tehnica gravurii, artistul transmite sensibilitate și atmosferă pastorală.
„Omul cu Luleaua” de Nicolae Vermont prezintă un portret sobru și expresiv, realizat printr-o gravură delicată. Lucrarea surprinde calmul și introspecția personajului prin linii simple și puternice.
Scenă religioasă cu păstori adorând Pruncul, integrată într-un cadru cu motive tradiționale românești și atmosferă caldă, spirituală.
„Fată cosând” (ulei pe carton, 34 × 24 cm, semnat stânga sus) este o lucrare delicată a lui Nicolae Vermont, în care tânăra, surprinsă în lumina caldă, își coboară privirea asupra lucrului de mână.
Zi de Vară (ulei pe pânză lipită pe carton) surprinde, prin lumina difuză și tonurile delicate, un peisaj rural amplu, redat de Nicolae Vermont într-o atmosferă calmă și luminoasă.
Dansul (1908, cărbune, creion Conté și accente de pastel pe hârtie) surprinde, prin eleganța liniilor și dinamica gestului, o alegorie feminină realizată de Nicolae Vermont pentru ciclul „Alegoria Artelor”.
„Proiect de frescă pentru Palatul Cantacuzino” este o compoziție alegorică realizată de Nicolae Vermont pentru decorarea Palatului Cantacuzino din București. Lucrarea, inspirată de stilul simbolist și Art Nouveau, prezintă personaje feminine și forme dinamice într-o atmosferă elegantă și decorativă.
„Judecata lui Irod” (1904) este o compoziție de inspirație biblică realizată de Nicolae Vermont, reprezentând scena judecății lui Iisus înaintea regelui Irod. Atmosfera solemnă și grupurile numeroase de personaje accentuează dramatismul și caracterul narativ al lucrării.
„La denie” (1926) este o scenă de interior realizată de Nicolae Vermont, reprezentând femei surprinse în timpul slujbei religioase de seară. Lumina caldă a lumânărilor și expresiile liniștite ale personajelor creează o atmosferă intimă și spirituală, specifică preocupării artistului pentru viața și tradițiile oamenilor simpli.
„Peisaj cu pomi” (1928) este un peisaj realizat de Nicolae Vermont, reprezentând o zonă de câmpie liniștită, cu copaci reflectați într-o apă calmă. Lumina delicată și cromatica luminoasă transmit atmosfera senină și interesul artistului pentru natura surprinsă într-un moment de echilibru și liniște.
„Atelierul de Broderie” (ulei pe carton) surprinde un interior de atelier în care mai multe personaje lucrează în jurul unei mese. Prin tonurile calde și atmosfera intimă, Nicolae Vermont evocă migala meșteșugului și viața cotidiană a spațiului de lucru.
„Lectură la Lumina Lămpii” (1914, ulei pe pânză) surprinde o figură feminină aflată într-un interior intim, luminat de o lampă. Prin tonurile calde și atmosfera rafinată, Nicolae Vermont evocă liniștea unui moment dedicat lecturii și reflecției.
„La Pian” (1924, ulei pe pânză) de Nicolae Vermont surprinde un moment de socializare și muzică într-un interior elegant. Trei personaje se reunesc în jurul pianului, într-o atmosferă intimă și luminoasă, redată prin tușe libere și o paletă caldă, impresionistă.
„Lectură” prezintă o tânără așezată într-un interior domestic, surprinsă într-un moment de liniște. În această compoziție intimă, Nicolae Vermont valorifică lumina ferestrei, tonurile calde și atmosfera calmă pentru a sugera reflecția și tihna vieții cotidiene.
„Mănăstirea Nămăiești” (1901, ulei pe carton) surprinde, prin viziunea lui Nicolae Vermont, arhitectura așezământului într-o atmosferă luminoasă și liniștită.
„Eleganță” (1923, ulei pe carton) prezintă portretul unei tinere surprinse frontal, într-o atitudine sobră și demnă. Prin modelajul delicat al chipului, paleta întunecată și expresia reținută, Nicolae Vermont construiește o imagine plină de rafinament și echilibru.
„Emigranții” (1918, ulei pe carton) surprinde un moment de așteptare și incertitudine într-un spațiu aglomerat, unde personajele sunt înconjurate de bagaje și siluete difuze. Prin atmosfera melancolică și gesturile reținute, Nicolae Vermont evocă drama despărțirii și a plecării.
„Peisaj din Constanța” (ulei pe carton) redă un țărm liniștit, cu ambarcațiuni trase la mal și siluete de nave pe întinderea apei. Prin tonurile luminoase și atmosfera calmă a portului, Nicolae Vermont surprinde farmecul discret al peisajului dobrogean.
„Compoziție” (1910, ulei pe pânză) înfățișează un port animat, cu ambarcațiuni, pescari și activități desfășurate pe chei. Prin cromatica luminoasă și tușele libere, Nicolae Vermont surprinde atmosfera dinamică și vitalitatea spațiului maritim constănțean.
„Calliope” (1928, ulei pe carton) înfățișează o figură feminină elegantă, plasată într-un decor inspirat de Antichitate, lângă o coloană și în fața unei întinderi albastre. Prin cromatica luminoasă și atitudinea contemplativă, Nicolae Vermont evocă idealul frumuseții și al inspirației artistice.
„În Atelier” (1912, ulei pe carton) surprinde o tânără așezată în fața șevaletului, într-un spațiu inundat de lumina ferestrei. Prin tonurile calde și atmosfera intimă a încăperii, Nicolae Vermont evocă procesul creației și liniștea mediului artistic.
„La Masa de Toaletă” (1915, ulei pe carton) surprinde o tânără absorbită de un gest delicat al pregătirii personale, într-un interior intim și luminos. Prin cromatica caldă și atmosfera rafinată, Nicolae Vermont transformă o scenă cotidiană într-o imagine plină de sensibilitate și eleganță.
Pe Gânduri (ulei pe carton) surprinde, prin lumina difuză și tonurile profunde, o figură feminină meditativă redată de Nicolae Vermont într-o atmosferă intimă și melancolică.
Scrisoarea (1915, ulei pe carton) surprinde, prin tonuri calde și lumină delicată, o figură feminină absorbită de lectură, redată sensibil de Nicolae Vermont într-un interior intim.
„Portul Galați” de Nicolae Vermont surprinde atmosfera animată a portului dunărean printr-o compoziție gravată expresiv. Lucrarea evidențiază detaliile navelor și farmecul peisajului urban de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Arte și Muze (1909, ulei pe pânză lipită pe carton) reunește, în compoziția alegorică realizată de Nicolae Vermont, personaje feminine și motive simbolice tratate în tonuri delicate și atmosferă decorativă.
„Sânziene” (ulei pe pânză) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, două nuduri feminine într-un cadru natural, într-o atmosferă delicată.
„Nud de bărbat, șezând” de Nicolae Vermont este o gravură expresivă ce studiază anatomia masculină într-o postură contemplativă. Lucrarea evidențiază forța desenului și atenția artistului pentru volum și lumină.
„Nud de femeie, din față” de Nicolae Vermont surprinde figura feminină într-o compoziție elegantă și expresivă. Gravura evidențiază sensibilitatea liniei și interesul artistului pentru studiul formei umane.
„Visare” (peniță pe hârtie) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, profilul delicat al unei femei, surprins într-o stare contemplativă.
„Florăreasă” (ulei pe placaj, 19,5 × 12,5 cm, semnat, datat și dedicat stânga jos, cu brun, „Nicolae Vermont, 1921, amicului Becker”) surprinde delicatețea unei prezențe feminine reținute, Nicolae Vermont sugerând prin tușe calde și forme estompate o poezie discretă a gestului, a florilor și a luminii interioare.
„Istoria neamului românesc („Muncă, Faptă, Luptă”)” (acuarelă și creion pe hârtie) evocă, în stilul lui Nicolae Vermont, o scenă alegorică.
„Sinucigaș” (1896, cărbune și pastel pe hârtie) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, o figură tensionată, cu expresie dramatică.
„Piață din München” de Nicolae Vermont redă dinamica unei piețe urbane germane printr-o scenă aglomerată, animată de personaje și umbrele surprinse cu finețe în tehnica acvaforte. Lucrarea evidențiază interesul artistului pentru viața cotidiană și atmosfera orașelor europene.
„Femeie Bătrână pe Gânduri” de Nicolae Vermont surprinde profilul meditativ al unei femei vârstnice, redat prin linii fine și expresive de acvaforte. Compoziția transmite introspecție și liniște, evidențiind sensibilitatea artistului pentru studiul expresiei umane și al stărilor interioare.
„Pregătiri de Călătorie” de Nicolae Vermont surprinde un moment intim și cotidian, în care trei personaje analizează cu atenție o hartă sau un plan de drum. Compoziția transmite ideea de anticipare și colaborare, iar paleta cromatică caldă și tușele expresive accentuează atmosfera calmă și familială a scenei.
„Tânărul Enescu în Recital” de Nicolae Vermont surprinde un moment de concert al lui George Enescu, redat într-o atmosferă elegantă și expresivă, specifică vieții culturale interbelice.
„Sărutul morții” (1896, peniță pe hârtie lipită pe carton) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, o scenă simbolistă, cu accente dramatice.
„Familie în grădină” (ulei pe lemn, 23,5 × 33 cm, semnat dreapta jos cu negru, localizat stânga jos: Rășinari) surprinde o scenă intimă, Nicolae Vermont învăluind personajele în lumina blândă a grădinii și în tușe delicate.
„Scrisoarea de dragoste” (1915), ulei pe pânză lipită pe carton, 47 × 25,5 cm, semnat și datat dreapta jos „Nicolae Vermont, 1915”, exprimă rafinamentul intim al lui Nicolae Vermont.
„Spălătoreasă pe Lipscani” (1890, ulei pe pânză) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, o figură feminină în mișcare, pe o stradă urbană.
„Compoziție (Uciderea pruncilor)” (ulei pe pânză caserată pe carton) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, o scenă dramatică, cu figuri în mișcare.
„Regina Maria în peisaj” (ulei pe pânză, 47 × 53 cm) o înfățișează pe regină așezată în aer liber, integrată armonios într-un cadru natural deschis, dominat de tonuri luminoase și vegetație amplă.
În Așteptarea Viselor (ulei pe lemn) dezvăluie, prin tușe delicate și tonuri calde, o siluetă feminină surprinsă într-o atmosferă intimă și contemplativă. Compoziția atribuită lui Nicolae Vermont evidențiază sensibilitatea modelajului și rafinamentul expresiei.
La arat (ulei pe pânză) surprinde un țăran în plin efort, sprijinit în coada plugului, într-o scenă rurală plină de tensiune și demnitate.
De la Fântână (cca. 1923, ulei pe carton) surprinde o femeie purtând cobilița, redată de Nicolae Vermont prin tușe energice și contraste luminoase cu expresivitate rustică.
„Bragagiul, 1893” îl surprinde pe vânzătorul de bragă într-un moment de răgaz, redat cu empatie de Nicolae Vermont.
„La târg” (ulei pe pânză, 115 × 95 cm) redă o scenă animată de piață, în compoziția lui Nicolae Vermont.
„În vizită” (1916), de Nicolae Vermont, ulei pe carton (24 × 34,5 cm), semnat și datat stânga jos, cu negru, „Nicolae Vermont, 1916”.
„Lectură” (ulei pe carton, 65 × 47,5 cm, semnat și datat jos, cu „N. Vermont”) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, o tânără absorbită de citit, redată în tonuri calde și atmosferă intimă.
„Lectură” (ulei pe pânză) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, o figură feminină într-un cadru natural, absorbită de lectură.
„Poetul și muza” (1896, peniță pe hârtie lipită pe carton) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, o scenă intimă, cu două figuri în dialog afectiv.
„Proiect La Belle Époque” (tuș și laviu pe hârtie, 31 × 24,5 cm, semnat stânga jos cu negru) dezvoltă o compoziție decorativă amplă, Nicolae Vermont îmbinând grația figurii centrale cu atmosfera rafinată a epocii.
„La izvor” (1892, ulei pe lemn) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, o scenă rurală cu figuri adunate în jurul unei fântâni.
Interior (1912) este o lucrare de Nicolae Vermont, ce surprinde un atelier cu o statuie feminină clasică și un personaj așezat, redat în tușe libere.
Model în Atelier (1913, ulei pe carton) surprinde, prin tușe libere și tonuri calde, un personaj feminin redat de Nicolae Vermont într-o atmosferă intimă și luminoasă de atelier.
Interior cu Personaje la Vlaici (1911, ulei pe pânză lipită pe carton) surprinde, prin lumina caldă și atmosfera intimă, o scenă de interior redată sensibil de Nicolae Vermont.
„O scrisoare” (1901), de Nicolae Vermont, ulei pe carton (43,5 × 30 cm), semnat și datat dreapta jos, cu negru, „N. Vermont, 1901”; localizat stânga jos, cu negru, „C. Lung”.
„Cusătoreasa” (ulei pe carton, 32,5 × 23,5 cm, semnat și datat dreapta jos, cu negru: „Nicolae Vermont, 1923”) surprinde, în maniera lui Nicolae Vermont, o scenă intimă, cu atmosferă caldă și modelaj expresiv.
„Peisaj” (ulei pe pânză, 30 × 40 cm, colecție particulară) surprinde, prin tușa lui Nicolae Vermont, un mal liniștit de apă.
„Copilandru” (ulei pe carton, 44,5 × 25 cm, semnat și datat dr. jos, 1930) redă, cu verva cromatică a lui Nicolae Vermont, un copil surprins relaxat, în aer liber.
„Rochia de bal” (1915, ulei pe carton) redă, în maniera lui Nicolae Vermont, o figură feminină elegantă, surprinsă într-o lumină caldă.
„Peisaj” (ulei pe pânză) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, un cadru natural deschis, cu vegetație și lumină difuză.
„Mamă alăptând” (ulei pe carton) surprinde un moment intim și matern, redat cu sensibilitate în stilul lui Nicolae Vermont.
„Țărani la cartofi” surprinde munca câmpului, cu figuri aplecate și atmosferă calmă, specifică stilului realist al lui Nicolae Vermont.
„Peisaj” (1921) redă un colț de natură într-o lumină caldă, cu tușe libere și atmosferă liniștită, caracteristice lui Nicolae Vermont.
„Natură statică cu trandafiri și statuetă” (1930, ulei pe carton) prezintă, în stilul lui Nicolae Vermont, un aranjament floral delicat, alături de o statuetă.
„Promenadă” (ulei pe pânză, 35 × 52,5 cm, 1892), semnat și localizat „I. Vermont, (18)92, Mchn.”, prezintă, prin Nicolae Vermont, o scenă urbană sub arcade.
„Două țigănci, 1913” (ulei pe carton) surprinde, în nota sensibilă a lui Nicolae Vermont, două tinere așezate într-un interior simplu, conturate din tușe largi și cromatică caldă.
„Case la Câmpulung” (1901, ulei pe lemn) surprinde, în maniera luminoasă a lui Nicolae Vermont, o stradă liniștită de oraș de munte, cu acoperișuri vechi, ziduri albe și siluete trecătoare.
„Peisaj” (ulei pe pânză, 35,5 × 50,5 cm) redă un câmp deschis, cu arbori izolați și vegetație joasă, sub un cer larg și luminos.
„Peisaj” (1900, ulei pe carton) reflectă, în viziunea lui Nicolae Vermont, un cadru natural sensibil, dedicat Fredericăi Roth.
„Țigancă florăreasă” (ulei pe carton) surprinde, prin tușa caldă a lui Nicolae Vermont, o figură feminină expresivă, integrată într-o atmosferă intimă și lirică.
„Florăreasa” (ulei pe carton, 47 × 33 cm) redă o figură feminină cu coș de flori, în compoziția lui Nicolae Vermont.
„Intrare în Louvre” (1928, ulei pe lemn) surprinde perspectiva deschisă a accesului către celebrul muzeu parizian. În această compoziție luminoasă, Nicolae Vermont redă atmosfera urbană prin tușe sintetice și tonuri delicate, accentuând eleganța și profunzimea spațiului.
„Orientală Bal Costumat” (1920, ulei pe carton) prezintă o figură feminină surprinsă într-o atitudine elegantă și expresivă. Prin cromatica luminoasă și atmosfera festivă, Nicolae Vermont evocă farmecul unui moment monden, accentuând grația și dinamismul personajului.
„Femeie cu copil sărac” (ulei pe pânză, 69 × 45 cm, semnat dr. jos, N. Vermont, 1918) evocă, prin realismul lui Nicolae Vermont, drama socială.
„Portret de femeie” (ulei pe lemn, 40 × 29 cm) redă o figură feminină cu vas în mână, în compoziția lui Nicolae Vermont.
„Flori” este o natură statică delicată, în care Nicolae Vermont surprinde frumusețea și prospețimea unui buchet prin tușe moi și culori armonioase. Lucrarea transmite calm și sensibilitate artistică.
„Pe canapea” (ulei pe pânză, 40 × 50 cm) prezintă două figuri feminine surprinse într-un interior intim, așezate pe o canapea, într-o atmosferă de liniște și reflecție.
„Suflete slave (Crimă și pedeapsă)” (1900, ulei pe pânză) redă, în viziunea lui Nicolae Vermont, o scenă introspectivă, cu figuri în reculegere.
„Dealul Golgotei” (1912, ulei pe pânză) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, scena crucificării într-o atmosferă dramatică, cu accente expresive.
„Iisus și femeia adulteră” (acvaforte) redă, în stilul lui Nicolae Vermont, o scenă biblică tensionată, cu personaje dispuse într-o compoziție densă.
„Femeie cu basma roșie” (ulei pe pânză, 112 × 78 cm, colecția Alexandru Ivan) dezvăluie, prin viziunea lui Nicolae Vermont, o figură feminină meditativă.
„Bărci la mal” (ulei pe carton, 24 × 34 cm) redă, în atmosfera melancolică a lui Nicolae Vermont, ambarcațiuni ancorate în tonuri reci, cu reflecții calme.
„În atelier” (1912, ulei pe carton) surprinde, în viziunea lui Nicolae Vermont, o scenă intimă de interior, cu personaje în ambianță artistică.
„Portret de copilă” (ulei pe pânză, 38,5 × 26 cm, 1922), semnat și datat stânga jos cu brun „Nicolae Vermont, 1922”, reflectă sensibilitatea lui Nicolae Vermont.
„Portret de femeie” (pictură) surprinde, în stilul lui Nicolae Vermont, o figură feminină elegantă, redată în tonuri sobre și atmosferă delicată.
„Eleganță” surprinde portretul unei femei moderne și rafinate, redată într-o atmosferă calmă și sofisticată. Nicolae Vermont evidențiază prin tonuri delicate și gesturi simple frumusețea și stilul feminin specific perioadei interbelice.
„Țigancă” (acuarelă pe hârtie, tondo 16 × 16 cm), semnată în centru cu negru, surprinde figura unei tinere aplecate într-o atitudine calmă, meditativă.
Lăsați copiii să vină la mine (ulei pe pânză) înfățișează o scenă biblică amplă, cu personaje grupate armonios în jurul lui Hristos, realizată de Nicolae Vermont.
„Emigranții (Ultimul vapor)” (ulei pe carton, 50 × 34,5 cm, semnat dreapta jos) concentrează tensiunea despărțirii și dramatismul social, în registrul sobru al lui Nicolae Vermont.
Știi mai multe despre Nicolae VERMONT, pictor, gravor? Spune și altora!