Sava HENȚIA, pictor, grafician, muralist, ilustrator de carte
Sava Henția s-a născut la data de 1 februarie 1848, Sebeșel, si a încetat din viata la data de 21 februarie 1904, Sebeșel. A fost tatăl pictorului Alexandru Hentia.
După absolvirea școlii primare în 1862, se stabilește la București, fiind adus aici de unchiul său dinspre mamă, fotograful Zaharia Dănciulescu.
„Ambulanța română” – Sava Henția (ulei pe pânză, 52 × 102 cm, semnat stânga jos, „S. Henția, 1877”) ilustrează, în maniera realist-narativă a lui Sava Henția, o scenă din Războiul de Independență. Soldați turci răniți, corturi ale Crucii Roșii și echipe medicale române îngrijind prizonieri se reunesc într-o compoziție amplă, tensionată, surprinsă într-un peisaj de iarnă.
„Bivuac” descrie o scenă de tabără militară, redată cu finețe de Sava Henția. Corturile conice, oamenii aflați în diverse activități și caii adăpați compun un moment de repaus, surprins într-o lumină caldă și calmă.
„Portretul doctorului Alexandru Vlădescu” (ulei pe pânză, 83 × 63 cm) surprinde, într-o cromatică sobră și un modelaj atent al feței, un personaj cu privire gravă și atitudine demnă, caracteristic portretisticii lui Sava Henţia.
„Herghelie, 1877” surprinde un grup de cai odihnindu-se la apus, modelați în tonuri calde și umbre adânci de Sava Henția. Lumina roz-aurie a cerului conferă scenei o atmosferă poetică, în care liniștea și monumentalitatea animalelor se împletesc firesc.
Frații (ulei pe carton, 32 × 20 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, „S. Henția 1882”) surprinde, în maniera realistă a lui Sava Henția, doi copii într-o compoziție verticală, cu pensulație liberă și tonalități calde, accentuând legătura fraternă și expresivitatea figurilor.
„Portret de țigăncușă” (ulei pe pânză, 55 × 38 cm, Colecție particulară) redă o figură feminină populară, cu expresie sinceră și cromatică sobră, realizată de Sava Hentia.
„Portret de bărbat, 1869” redă în manieră academică bustul unui domn cu trăsături ferme, surprins de Sava Henția pe un fundal întunecat. Lumina atent dozată evidențiază chipul și expresia sobră, dezvăluind rigoarea studiilor artistului din perioada de formare.
Fetiță în costum național (ulei pe pânză) redă o copilă așezată în peisaj, purtând port popular, într-o compoziție calmă și atent nuanțată, realizată de Sava Hentia.
„Ruine” înfățișează un peisaj devastat, cu ziduri prăbușite și copaci arși, surprins în nota gravă a lui Sava Henția. Paleta dominată de brunuri și griuri redă atmosfera postbelică, evocând fragilitatea și tăcerea locului.
„Natură statică cu vânat” (1900, ulei pe pânză) prezintă păsări și pești dispuse într-o compoziție sobră, construită pe contraste puternice de lumină și umbră. Prin rafinamentul observației lui Sava Henția, lucrarea evidențiază textura, volumul și realismul obiectelor reprezentate.
„Cioban Bătrân” (1892, ulei pe carton) îl înfățișează, prin sensibilitatea lui Sava Henția, pe un păstor vârstnic într-o atitudine demnă și contemplativă.
„Han” (ulei pe carton, 34 × 43 cm) redă, în viziunea lui Sava Henția, o scenă animată cu animale și personaje, într-un cadru arhitectural tradițional.
În perioada în care a studiat la București, tânărul Sava a fost elevul lui Theodor Aman, pictorul, graficianul, pedagogul și academicianul român, care este considerat primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului.
A făcut studiile la Școala de Belle Arte din București, unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Tattarescu și Theodor Aman.
Pe băncile școlii s-a făcut remarcat împreună cu colegii săi Mihail Dan, Mihail Ștefănescu și Dumitru Marinescu.
A urmat de asemenea cursurile de pictură ale École Nationale Supérieure des Beaux-Arts de la Paris, sub îndrumarea pictorului Alexandre Cabanel.
Henţia ramâne la Paris, până la sfârşitul anului 1873, când îşi termină studiile. Revenit în ţară, Henţia se căsătoreşte în 1873 cu fiica grofului ungur Potoscky, Irma, căsnicie din care vor rezulta şase copii.
A realizat la Paris alegoriile Psyche părăsită de Amor și Aurora, lucrări care au rămas în pictura românească drept documente de referință pentru îndrumarea celorlalți .
„Portret de bărbat, 1891” îl prezintă pe model în semiprofil, redat cu rigoare academică de Sava Henția. Barba îngrijită, privirea hotărâtă și fundalul întunecat accentuează caracterul sobru, conturând demnitatea și eleganța personajului.
Fată cu porumbei (1875) prezintă o tânără surprinsă într-o scenă intimă, înconjurată de porumbei, redați cu finețe și echilibru compozițional. Gesturile calme, cromatica temperată și atenția pentru detalii evidențiază lirismul și sensibilitatea lui Sava Henția.
Moara (1881) prezintă o scenă rurală liniștită, cu o moară de apă ascunsă într-o pădure deasă, unde jocul luminii printre copaci și reflexiile apei creează o atmosferă poetică. Tușa naturalistă și tonurile verzi definesc sensibilitatea lui Sava Henția.
A participat la Războiul de Independență (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia, Lângă Lagărul din Calafat.
Sava Henția a abordat pictura cu tematică istorică, cele mai reprezentative creații fiind Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, portretul lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului și Sacrificiu roman.
După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu preponderență portrete, până la sfârșitul vieții.
În pictura murală, Sava Henția s-a remarcat prin picturile pe care le-a făcut la Casa Vernescu, Casa Berceanu, prin picturile murale de la biserica din Brebu, Milcov, Răhău și Vințu de Jos, Săsciori, Mănăstirea Cernica și biserica din cimitirul de la Sebeș, Alba.
Operele sale, printr-o selecţie riguroasă, acompaniază sub aspectul calităţilor profesionale cu creaţiile contemporanilor săi Nicolae Grigorescu si Ion Andreescu.
„Copil în cămașă” (acuarelă, 27 × 18,3 cm, 1888), semnată și datată stg. jos cu negru, surprinde un băiat desculț, îmbrăcat simplu, redat cu o sensibilitate luminoasă. Sava Henția folosește transparențe fine și nuanțe calde pentru a sugera atmosfera rustică, iar gestul natural al copilului conferă scenei prospețime și sinceritate. Lucrarea emană delicatețe și observație atentă a vieții rurale.
Moștenirea sa artistică cuprinde peste 500 lucrări, compoziții mitologic – alegorizante, opere de inspirație mitologică și istorică, portrete, scene de război, vânătoare, natură statică și pictură murală.
„Fetița în albastru” ilustrează etapa academică timpurie a lui Sava Henția, marcată de rigoare, echilibru și influențe mitologic-alegorice. Portretistica acestei perioade reflectă formarea și atmosfera artistică a anilor 1870.
„Flori” (1884, ulei pe pânză, 49,4 × 39,5 cm) este o lucrare în ulei pe pânză care reflectă sensibilitatea poetică a lui Sava Henția și finețea observației sale artistice, evidențiind delicatețea compoziției și atenția pentru detaliu. Vasul întunecat, încărcat cu flori dense și luminoase, contrastează cu fundalul sobru, accentuând vibrația cromatică a buchetului.
Portret de femeie (1887) prezintă o tânără redată cu sobrietate și eleganță, într-o compoziție echilibrată, dominată de tonuri închise și fundal discret. Expresia calmă și atenția pentru detaliul vestimentației reflectă rafinamentul portretistic al lui Sava Henția.
În România, muzeele care au în colecțiile lor lucrări de Sava Henția sunt: Muzeul de Artă din București; Muzeul Militar din București; Muzeul de Istorie al României; Muzeul de Artă din Iași; Muzeul Municipiului București; Muzeul Brukenthal din Sibiu; Colecția de artă plastică a Muzeului Municipal „Ion Raica” din Sebeș; Muzeul de Artă din Brăila; Muzeul de Artă din Ploiești; Muzeul de Artă din Timișoara; Muzeul Hasdeu din Câmpina; Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul de Artă din Brașov.
Știi mai multe despre Sava HENȚIA, pictor, grafician, muralist, ilustrator de carte? Spune și altora!