Mihai Iuga a lui Joldea, cojocarul de la Săliștea de Sus, Maramureș

|
20 vizualizări

Cujnerul (cojocarul) Mihai Iuga Joldea s-a născut în anul 1934 în comuna Săliștea de Sus, unde și-a practicat meșteșugul toată viața, ajutat de soția sa, Ioana Iuga Joldea.
Tatăl meșterului, de asemenea priceput în arta cojocăriei, i-a fost mentor lui Mihai Iuga, transmițându-i tainele meșteșugului. Deprinzând cu iscusință meseria, cojocăria a devenit în timp ocupația de bază a lui Mihai Iuga Joldea, acesta având să își câștige existența făurind cojoace pe tot parcursul vieții.
Meșterul lucra chieptare (pieptare – cojoace fără mâneci, care acoperă ca o vestă partea superioară a corpului) scurte, specifice locului, în Săliștea de Sus nefiind obișnuit să se confecționeze cojoace lungi, cu mâneci. Acesta s-a remarcat prin croiul elegant, precum și prin originalitatea decorului și compozițiilor ornamentale.

Pieptarele erau croite folosind metrul sau peteaua (o panglică folosită la măsurat). Ulterior, pentru broderie, meșterul folosea „cărmăjie”, o meșină din piele de oaie, prelucrată până la obținerea unui material moale, de un alb imaculat. De asemenea, Mihai Iuga folosea și materiale precum mătasea, harastul (lână de merinos colorată), spegma (ață de cânepă răsucită și împletită în două fire) și ața.
Decorul realizat cu cărmăjie este specific zonei etnografice a Maramureșului, în special pentru subzona Iza Mijlocie și Vișeu-Borșa. Mihai Iuga utiliza acest tip de decor în felurite moduri, pentru a obține ornamente originale, deosebite.
Meșterul făurea motivele florale din cărmăjie, folosindu-se de forme de hârtie, pe care le trasa pe material, tăind ulterior contururile cu foarfeca. Golurile erau umplute cu broderie cusută direct pe pielea cojocului. Pe unele suprafețe de cărmăjie realiza șiruri de găuri, utilizând o potricală (unealtă de oțel cu vârful ascuțit utilizată de obicei pentru a face găuri la curele, la opinci, în urechile oilor). Tot din benzi înguste de cărmăjie, meșterul realiza ornamente în formă de semicerc și triunghi, pe care le aplica pe pieptar în două sau trei rânduri, încadrând, astfel, câmpurile decorative.
Întreaga suprafață a pieptarelor realizate de Mihai Iuga era acoperită de câmpuri ornamentale, deosebite de ale altor cojocari atât prin simetria și cromatica lor, precum și prin utilizarea mai multor materii prime diferite: cărmăjia, harastul și mătasea.
Meșterul realiza pieptare pentru femei, bărbați și copii, fiecare categorie prezentând anumite particularități:
Pieptarele femeiești aveau primul lat împletit, de culoare neagră, iar poalele erau ornamentate folosind o bandă brodată, numită „schic”. Pe spatele pieptarului, erau realizate câmpuri ornamentale semiovale, iar la umeri, la mijlocul spatelui și aproape de poale meșterul aplica ciucuri din lână de diverse culori.
La pieptarele bărbătești, meșterul aplica la poale două, trei sau patru „schice”, de jur împrejur, pe care le broda cu motive florale. Pe umeri, acesta broda două câmpuri ornamentale sub formă de benzi, cu harast sau mătase. Astfel de câmpuri ornamentale erau numite „schicul mare” și „schicul mic”.
Motivele ornamentale folosite cel mai adesea de meșter erau în principal motivele florale, cărora li se alătura rozeta (cunoscută local drept „potcoavă”). Cromatica specifică pieptarelor făurite de Mihai Iuga se centra în jurul culorilor roșu, cărămiziu, verde și albastru.
Pieptarele făurite de Mihai Iuga Joldea au devenit populare prin frumusețea și originalitatea lor, atât în Săliștea de Sus, cât și în comunele învecinate, răspândindu-se, în timp, pe o arie mai largă. De asemenea, piese reprezentative din creaţia acestuia au intrat în patrimoniul muzeelor din judeţ, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, precum şi al Muzeului Satului şi de Artă Populară din Bucureşti.
Opera meșterului a fost recompensată cu premii la concursuri și expoziții de artă populară, dintre care amintim premiul I la Festivalul „Cântarea României”, ediția din 1977 și premiul II la ediția din 1979 a aceluiași festival. Talentul lui Mihai Iuga Joldea a fost recunoscut și la nivel internațional, acesta participând la Expoziția de creație populară românească și artă naivă din Stockholm, din anul 1978.

Merită să afli și despre

Sugestii: