Toma N. SOCOLESCU – arhitectul neoclasic al Ploieștiului
Toma N. Socolescu s-a născut în 1848, la Ploiești, și a încetat din viață la 22 noiembrie 1897, la Ploiești.
A fost arhitect, arhitect-șef al orașului, planificator urban și antreprenor, cu o activitate bogată în domeniul clădirilor publice, civile și religioase; este un reprezentant al neoclasicismului în arhitectura românească și unul dintre membrii fondatori ai Societății Arhitecților Români.
Fiul arhitectului Nicolae G. Socolescu, a activat într-un context de modernizare accelerată, proiectând și executând lucrări atât în Ploiești, cât și în județul Prahova. A desfășurat în paralel activitate antreprenorială (executând propriile proiecte și ale altor arhitecți), a construit fabrica de gaz „Lumina” și a exploatat schele petroliere la Buștenari.
Educație, formare și stil arhitectural
Studii: 1867–1870 – Școala de Belle Arte din București, Secția de Arhitectură (condusă de Alexandru Orăscu și Carol Beniș).
Activitate didactică: 1883–1886 – predă la Școala de meserii din Ploiești (pregătire pentru meserii în construcții).
Formare profesională: experiența școlii bucureștene organizate după model francez, influența tatălui și călătoriile de studiu în Europa.
Stil: neoclasic, cu program amplu public/civil și vocație urbanistică; operele sale sunt repere ale modernizării Ploieștiului.
Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
1882 – Arhitect al orașului Ploiești;
Membru fondator al Societății Arhitecților Români, alături de Ion N. Socolescu și alți arhitecți (printre care Ion Mincu și Dimitrie Maimarolu).
Lucrări de arhitectură
Proiecte de urbanism și peisagistică
- 1882 – Planul urbei Ploesci, nomenclatura – primul plan topografic complet al Ploieștiului (include Bulevardul Independenței);
- 1872–1892 – Continuarea Planului de amenajare a Bulevardului Independenței (lucrare începută de Cristian Kertsch);
- 1881 – Soclul Statuii Libertății, Ploiești.
1) Locuințe
- 1870 – Casa Gogălniceanu (etaj + comerț la parter), Ploiești (demolată);
- 1874 – Casa Toma Rucăreanu, Ploiești;
- 1874–1878 – Casa D. Sfetescu, Ploiești (astăzi sediul Poliției din Ploiești);
- 1874–1878 – Casa D. Angelescu, Ploiești (demolată în 2008);
- 1874–1878 – Casa Gh. Dobrescu, Ploiești;
- 1881 – Casa Eliad, Ploiești (demolată);
- 1881 – Casa I. Bazar, Ploiești;
- – Casa Naumescu, Ploiești.
2) Edificii publice
- 1878–1879 – Clădirea Băilor Municipale, Ploiești (demolată);
- 1885 – Sediul pompierilor (cazarma), Ploiești (demolată);
- 1881 – Școala Primară de băieți nr. 3, Ploiești (demolată);
- 1875–1880 – Grand Hotel „Luca Moise” și Sala de teatru, Ploiești (demolate);
- 1886 – Școala de arte și meserii, str. Văleni, Ploiești (astăzi Sediul ADP);
- 1889 – Tribunalul vechi, Ploiești (demolat);
- 1896 – Cazarma Cuza, București (demolată);
- 1896 – Hotel Bulevard, Ploiești (demolat);
- – Prăvălii cu etaj, străzile Lipscani și Cavafi, Ploiești (demolate).
3) Construcții religioase
- 1875–1880 – Biserica „Sfânta Vineri”, Ploiești;
- 1880 – Capela cimitirului Viișoara, Ploiești;
- 1894–1902 – Biserica „Sfinții Împărați”, Ploiești.
Proiecte de restaurare
- – Casa Zaharia Carcalechi, Câmpina (demolată).
- Lucrări executate ca maestru de construcții / antreprenor
- Școala Gimnazială de fete „Despina Doamna”, str. Buna Vestire (după proiectul lui Ion N. Socolescu; transformată în spital militar în 1941–1943; distrusă în 1944);
- Spitalul Boldescu (reconstituire, 1893; după planurile arh. Filip Xenopol);
- Școlile nr. 2 de băieți și de fete.
Premii și distincții
1884 – Crucea de Cavaler a Ordinului Coroana României (pentru întreaga activitate), prin decret semnat de Regele Carol I.
Moștenire arhitecturală
Majoritatea lucrărilor lui Toma N. Socolescu au reprezentat repere ale modernizării Ploieștiului și au fost, în bună parte, clasate monumente istorice. Ca arhitect-șef al urbei, a întocmit primul plan topografic complet și a configurat axa Bulevardului Independenței, legând orașul de noua gară și impunând o logică urbană modernă.
Edificiile publice, bisericile și casele proiectate sau executate de el au consolidat profilul neoclasic al orașului și au creat infrastructura civică a Ploieștiului sfârșitului de secol XIX.
Prin activitatea profesională, didactică și asociativă (SAR), Toma N. Socolescu a contribuit substanțial la profesionalizarea breslei și la definirea unei culturi arhitecturale moderne în România.
Știi mai multe despre Toma N. SOCOLESCU – arhitectul neoclasic al Ploieștiului? Spune și altora!