Alexandru CIUCURENCU, pictor

Alexandru Ciucurencu s-a născut la data de 27 septembrie 1903, in Tulcea, si a incetat din viata la data de 27 decembrie 1977, la București.

In perioada 1921 – 1928 a studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea și pe Camil Ressu.

Alexandru CIUCURENCU își face debutul artistic la Salonul Oficial București în anul 1930.

Alaturi de Ştefan Luchian şi Theodor Pallady, Ciucurencu a fost unul din cel mai reprezentativi pictori al culorii.

Cea mai clară definire a lui Ciucurencu a dat-o criticul francez Jaques Lassaigne: „Arta lui Ciucurencu reprezintă întruchiparea calităţilor specifice româneşti, într-o formă absolut modernă„.

Portretistica a fost capitolul cel mai important al preocupărilor sale. Remarcabile portrete ca expresivitate sunt: ,,Portretul doamnei Călinescu”, ,,Scriitorul si criticul literar George Călinescu”, ,,Compozitorul Gheorghe Dumitrescu”, ,,Regizorul Sica Alexandrescu”, ,,Colecționarul K. H. Zambaccian”, ,,Scriitorul Marcel Breslașu”.

A mai pictat și portrete de muncitori si peisaje industriale.

Alexandru Ciucurencu a pictat peisaje, mai ales din regiunea dealurilor cu orizont inalt. Printre umbrele verzui ale padurilor din tablourile sale se ivesc petele colorate ale caselor. Chiar si periferia Bucurestiului este prezenta in picturile sale, prin cateva lucrari, in care surprinde: un pom incarcat de frunzis, un zid, un colt de acoperis, elemente ce evoca un moment de intensa liniste.

Artistul a realizat compoziții cu tematica istorica: ,,Ana Ipătescu la 1848”, ,,1907”, ,,Epilogul răscoalelor”, sunt lucrări realizate in anii 1946-1947 care abordau evenimentele istorice din perioada respectiva

În 1948, a devenit profesor, apoi redactor (1957- 1968), la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963.

Premii și distincții
• Laureat al Salonului oficial (1930)
• Ordinul Muncii clasa I (1948)
• Maestru Emerit al Artei din R.P.R. (1956)
• Premiul Ion Andreescu al Academiei Române (1956)
• Ordinul Steaua Republicii Populare Române clasa a III-a (1959)
• Artist al Poporului din Republica Populară Română (1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”
• Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”