Casa Memorială Ilie Lazăr, Giuleşti, Maramureş

Monument de arhitectură tradițională, a aparţinut iniţial protopopului greco-catolic Vasile Mihalyi şi a fost edificată în anul 1826, aşa cum atestă inscripţia în limba latină.Pe spatele meştergrindei se află, săpată în lemn, o altă inscripție: „urmaş Lazăr”, cele două familii fiind înrudite.În această casă, la 28 noiembrie 1918, Dr. Ilie Lazăr a convocat delegații maramureșeni pentru a pleca la Alba Iulia, unde la 1 Decembrie 1918 se va semna pentru vecie Unirea Maramureșului cu Ţara – Mamă.Casa este conservată şi restaurată in situ. Monumentul se înscrie în specificul arhitecturii tradiţionale maramureșene.Tălpile masive sunt din stejar, iar pereţii din bârne rotunde…

Detalii

Casa Dunca Pâţu, Ieud, Maramureș

Casa Dunca Pâțu face parte din colecția muzeală a Muzeului Maramureșului și este situată în localitatea Ieud. Familia nobilă Dunca își are originea în Șieu, fiind una din cele mai vechi, atestată documentar din anul 1349. Casa a fost amenajată ca muzeu local care prezintă pe lângă obiecte etnografice și istoria locală. Planul casei cuprinde două încăperi mari despărţite de o tindă şi o prispă pe partea din faţă şi lateral stânga.Are pivniță cu pereţi din piatră, acoperită cu bârne din lemn.Acoperişul este în patru ape, pe faţă fiind prevăzut cu lucarne.

Detalii

Muzeul Satului Maramureșean, Sighetu Marmației, Maramureș

Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, după o muncă asiduă de colecționare a exponatelor, începută în 1972, care continuă și în prezent, prin achiziționarea de noi obiective.În Muzeul satului maramureșean sunt restaurate şi conservate printre cele mai valoroase monumente de arhitectură populară din România (majoritatea acestora fiind datate cert cu inscripții gravate sau săpate în lemn pe parcursul secolelor al XVI-lea, XVII-lea, XVIII-lea şi XIX-lea). Muzeul cuprinde peste 30 de gospodării, unele mobilate complet cu piesele originale. Casele și gospodăriile conservate, sunt grupate pe principalele subzone ale Maramureșului istoric: Cosău-Mara și Iza Inferioară până la Strâmtura, Iza Mijlocie,…

Detalii

Muzeul de Etnografie, Pucioasa, Dâmbovița

Cunoscută şi sub numele de Casa Mihai Dobrescu, clădirea în care funcționează muzeul datează din perioada 1880 – 1890.Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu parmalâc și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud…

Detalii

Nicu Manea, oierul traditional din Covasna

Nicu Manea este un om simplu de la țară, crescut cu valori și credințe puternice moștenite de la părinții săi.Un cioban tradițional și vrednic urmaș al dacilor, cu care ai putea să stai ore întregi la povești despre locurile și oamenii din zonă fără să te plictisești.Așa cum el însuși a mărturisit, a simțit că trebuie să facă ceva pentru recunoașterea originii noastre dacice, dar și pentru promovarea întregii zone în care trăiește, drept pentru care a decis să își transforme meseria pe care o practică de o viață întreagă într-un astfel de mijloc de promovare.Așadar, a început să producă…

Detalii

Poarta de su’ Feleac, Cluj-Napoca

Poarta de su’ Feleac este un minimuzeu etnografic, inaugurat la 15 ianuarie 2014 (la 164 de la nasterea lui Mihai Eminescu), un loc care reuneste multe obiecte tradiționale.În muzeu sunt prezentate circa 2000 de piese: costume populare din zona Ardealului şi Maramureşului, opinci, război de ţesut, farfurii de lut (blide), icoane pe pereţi, unelte folosite în gospodărie, piese de interior (cuverturi de pat, lompaşe – lămpi cu petrol cum se foloseau în Ardeal), cărţi religioase (o Evanghelie din 1850) şi o căruţă din perioada celui de-al doilea Război Mondial. Exponatele sunt din toată zona Transilvaniei şi provin din gospodării cu…

Detalii

Anica Fichioş, meșter în prelucrarea fibrelor și firelor textile, Bacău

Anica Fichioş, meșter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile, s-a născut pe 8 noiembrie 1948 in comuna Oituz, județul Bacău.Mama sa a avut grijă ca toți cei cinci copii să știe câte ceva despre arta țesutului și i-a învățat cum să facă un covor, lăicere sau scoarțe. Anica Fichioș și-a însușit moștenirea comunității, deprinzând meșteșugul de la o vârstă fragedă. Lucrând fără ostenire, își perfecționează constant tehnica până acolo încât ajunge un artist iubit.Lucrează în familie și începând din 1985, participă la expozițiile organizate în cadrul Concursului „Cântarea României”, unde merge la toate edițiile până în 1989.Anica Fichioș, învățătoare pensionară,…

Detalii

Muzeul National al Țăranului Român, București

Muzeul Naţional al Ţăranului Român este continuatorul unor îndelungate tradiţii muzeale datând încă din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se va constitui, pe lângă Muzeul Naţional de Antichităţi, cea dintâi secţiune de artă textilă, cu lucrări făcute la ţară: îmbrăcăminte, covoare, pânzării, postavuri etc., de la care colecţiile-tezaur ale muzeului păstrează până azi mai multe exponate. Ideea înfiinţării unui astfel de muzeu i se datorează şi lui Spiru Haret, care la 1 octombrie 1906 s-a concretizat prin înfiinţarea unui muzeu autonom al artei ţărăneşti: Muzeul de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, cu sediul în clădirea fostei…

Detalii

Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti”, București

Muzeul Satului este un muzeu etnografic în aer liber, care adăposteşte monumente de arhitectură tradiţională: gospodării, biserici, instalaţii ţărăneşti, ateliere meşteşugăreşti (290 de construcţii).De asemenea, muzeul deţine piese etnografice şi de artă populară reunite în colecţii pe genuri de creaţie: port, ceramică, scoarţe, lemn, icoane pe lemn şi sticlă, obiceiuri (52.000 piese); arhiva muzeologică cuprinde documente, fotografii negative pe sticlă şi celuloid, diapozitive, filme, înregistrări audio şi video (circa 200.000 piese). Ideea unui muzeu în aer liber în România se înfiripă încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867 Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune…

Detalii

Casa Memorială „Liviu Rebreanu”, Bistrița-Năsăud

Casa Memorială „Liviu Rebreanu” (1885- 1944) din localitatea omonimă (fostul Prislop, care din 1963 preia numele scriitorului), județul Bistrița-Năsăud, găzduiește universul unei alte personalități remarcante a literaturii românești. Casa este construită din dorința locuitorilor de aici, a soției și fiicei acestuia, după planul vechii locuințe și în același loc unde trăise odinioară Liviu Rebreanu cu părinții. Acest lucru s-a întâmplat în 1957, iar locul adăpostește lumea lui de scriitor, amintirile, pozele, operele și multe obiecte care i-au aparținut. Prislopul a fost locul care l-a inspirat pe Rebreanu să scrie bine cunoscutul roman „Ion”.Sunt expuse biroul de lucru, fotografii de familie,…

Detalii