Dan BĂJENARU, pictor

Dan Băjenaru s-a născut in anul 1900, la Piteşti, si a încetat din viata in anul 1988, la Bucureşti.

Tatăl său (Ion Băjenaru) a fost un tenor român din perioada de început a operei în România.

Formarea artistică a început-o la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, sub îndrumarea pictorilor G. D. Mirea şi Costin Petrescu.

Din 1927 şi-a continuat studiile la Academia Julian şi Ranson din Paris, iar ca bursier al Ministerului Cultelor şi Artei, a studiat la Şcoala Română de la Fontenay aux Roses. Tot ca bursier a lucrat şi la Baia Mare, în verile anilor 1919, 1920, 1922, 1924, 1925 şi 1926.

În pensulaţie atent dirijată, Băjenaru reuşeşte să introducă mici efecte vizuale, ce împiedică singularitatea unei perspective liniare a peisajului.

Debutul artistic s-a petrecut la Paris, cu o expoziție personală în 1926.

De-a lungul carierei sale artistice, Dan Băjenaru a avut numeroase participări expoziţionale, atât în ţară cât şi în străinătate. În anul 1975 i s-a organizat o expoziţie retrospectivă la Bucureşti.

A obţinut mai multe premii la participările sale la Salonul Oficial, iar în 1937 a fost distins cu Medalia de argint la Expoziţia Universală de la Paris.

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» deţine în colecţiile sale câteva lucrări semnate Dan Băjenaru