Rupea de altădată, în imagini vechi

Rupea se află în județul Brașov, regiunea istorică Transilvania. În trecut, Rupea a avut denumirea de Cohalm.

Scurtă istorie a Rupei

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Rupea, încă din sec XII. Prima atestare documentară a Rupei datează din 1324.

Vezi filmul Vatra MCP cu Rupea vechi, de altădată

Rupea s-a format între secolele XII-XIII, dezvoltându-se la poalele cetății, un punct strategic defensiv important pentru administrația săsească din sudul Transilvaniei.

Sașii, sosiți în secolul XII, au avut un rol esențial în dezvoltarea localității, care s-a remarcat prin agricultură, creșterea vitelor și comerț.

Din secolul XIV până în 1876, a fost sediul unui scaun săsesc, apoi a trecut prin diverse reorganizări administrative, devenind parte a județului Brașov din 1968.

Înainte de 1918, Rupea avea un aspect occidental și era un centru economic important, cu patru bănci și școli.

Poze vechi cu Rupea de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Rupea

• Biserica Evanghelică: Edificată în secolul al XV-lea în stil gotic, această biserică a fost ulterior dotată cu un turn clopotniță baroc. Reprezintă un exemplu al arhitecturii religioase săsești și este situată în centrul orașului.
• Muzeul Etnografic "Gheorghe Cernea": Găzduit într-o clădire istorică din secolul al XVIII-lea, muzeul prezintă aspecte ale vieții tradiționale din zonă, cu accent pe culturile maghiară și săsească. Expozițiile includ ceramică de Drăușeni, reconstrucții ale locuințelor rurale tradiționale și ale meșteșugurilor locale.
• Cetatea Rupea: În secolul al XV-lea, cetatea intră sub administrația comunității săsești, care o adaptează ca loc de refugiu, fiind extinsă treptat în mai multe etape până în secolul al XVII-lea.

Personalități din Rupea

• Wilhelm von Dressery (1770-1822), general-maior în armata Habsburgică, a participat la campaniile împotriva lui Napoleon, fiind decorat în 1821 cu Ordinul Militar Maria Tereza; a decedat la Mantova.
• Michael Joseph Czelli (n.1783), ofițer în regimentul 40 Infanterie, a participat la Războaiele Revoluției Franceze (Asediul Luxemburgului, 1795), fiu al judelui regal din Rupea.
• Johann Karl Krauss von Ehrenfeld (n.1805), ofițer (Oberleutnant) în regimentul V dragoni Eugen Prinz von Savoyen, fiu al judelui regal din Rupea, Johann Gottlieb Kraus; a fost înnobilat în 1822.
• Gabriel Wolff (1811-1892), farmacist și botanist educat la Pesta, membru al unei familii de medici și farmaciști de origine armeană.
• Michael Zikeli (1847-1929), dirijor, compozitor și scriitor, director al orchestrei săsești a orașului Rupea între 1872 și 1913, a contribuit la renumele culturii muzicale din orașul căruia i-a fost adăugat în perioada interbelică titulatura de Rupea muzicală ("musikalische Reps").
• Richard Julius Müller (1877-1930), inginer și arhitect cu studii în Budapesta, Hanovra și Paris, a fost profesor la Universitatea din Hanovra și la Universitatea Tehnică din Dresda.
• Aurel P. Bănuț (1881-1970), jurist și scriitor, doctor în drept al Universității din Cluj, fondator al revistei Luceafărul și prefect al județelor Târnava Mare și Someș în perioada interbelică.
• Béla Issekutz Erzsébetvárosi (1886-1979), farmacolog, profesor la universitățile din Cluj, Szeged și Budapesta.
• Ioan Iosif (1887-1969), bancher, doctor în economie la Universitatea din Lausanne.
• Reinhold Gustav Melas (1900-1977), pianist și avocat, fiu al farmacistului Eduard Melas, a fost educat la Viena și este considerat ca unul dintre reformatorii sistemului de securitate socială modern în Austria.
• László Gyula (1910-1998), istoric, profesor la Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta.
• Wilhelm Georg Berger (1929-1993), compozitor, muzicolog, violist și dirijor, membru corespondent al Academiei Române.
• Maria Protase (n. Magdun, 1929-2024), istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Filologie din Cluj și decan al aceleiași facultăți.
• Cristian Mandeal (1946-), muzician, pianist și dirijor, director muzical general al Filarmonicii din București (1987-2010).
• Carmen Păsculescu Florian (1947-2011), muzicolog și scriitor, director general al Muzeului Național Cotroceni.
• Gheorghe-Iosif Bercan (1949-), istoric și director al Bibliotecii Naționale a României (1989-1997).
• Hellmut Seiler (1953-), poet, traducător și scriitor satiric de limba germană.
• Claudiu M. Florian (1969-), scriitor, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru literatură (2016) și director al Institutului Cultural Român, Berlin.