Făgărașul de altădată, în imagini vechi

Făgărașul este situat în județul Brașov, regiunea istorică Transilvania. În trecut, Făgărașul a avut denumirea de Țara Cârței.

Scurtă istorie a Făgărașului

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Făgăraș, încă din antichitate. Prima atestare documentară a Făgărașului datează din 1291.

Vezi filmul Vatra MCP cu Făgărașul vechi, de altădată

Făgărașul a fost un important punct strategic și comercial pe drumul dintre Transilvania și Țara Românească.

În Evul Mediu, Făgăraș a fost centrul unei regiuni administrative și un important oraș fortificat, cu un castel care a devenit reședință a voievodului Transilvaniei.

Orașul a fost martor al unor conflicte, inclusiv al războaielor cu Imperiul Otoman și al invaziilor din secolul XVII.

După unirea Transilvaniei cu România, Făgăraș a continuat să joace un rol semnificativ în viața economică și culturală a regiunii.

Poze vechi cu Făgărașul de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Făgăraș

• Cetatea Făgăraș - A fost construită între secolele XIV-XVII, fiind, la început, realizată din lemn și înconjurată de un canal de apă.
• Mănăstirea Cârța - A fost în Evul Mediu un așezământ monahal cistercian din Țara Făgărașului.
• Biserica evanghelică din Făgăraș - Finalizată în anul 1843
• Casa Inocențiu Micu Klein - Este clădire monument istoric, in stilul Renasterii transilvanene.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial – Operă a sculptorului Dănilă Scheneider.
• Biserica Franciscană - Cunoscută de localnici sub denumirea de Biserica Paterilor. În curtea interioară a mănăstirii se află două ceasuri solare care arată orele de la 8 la 15.
• Muzeul Badea Cârțan - Înființat în 1968, muzeul se află în centrul satului Cârțișoara. Casa lui Badea Cârțan prezintă și obiecte etnografice sau icoane pe sticlă, din secolele XVIII–XIX. Badea Cârțan a promovat independența românilor din Transilvania, a luptat în Războiul de Independență al României, în 1877, și a călătorit pe jos până la Roma.

Personalități din Făgăraș

• Gabriel Bethlen (1580-1629), principe al Transilvaniei între anii 1613–1629;
• Aron Pumnul (1818-1866), cărturar, lingvist, filolog, istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania;
• Nicolae Densușianu (1846–1911), istoric, membru corespondent al Academiei Române;
• Aron Densușianu (1837–1900), poet și critic literar, membru corespondent al Academiei Române;
• Ovid Densusianu (1873-1939), fiul lui Aron Densușianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, academician, profesor la Universitatea din București.
• Elena Densușianu-Pușcariu (1875 - 1966), medic oftalmolog, profesor la Facultatea de Medicină din Iași. A fost prima femeie medic din România, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România și prima femeie profesor de oftalmologie din lume.
• Badea Cârțan (Gheorghe Cârțan) (1848 –1911), luptător pentru eliberarea românilor din Transilvania; globe-trotter;
• Fritz Schullerus (1866 - 1898) pictor sas.
• Virgil Fulicea (1906–1979), sculptor;
• Traian Lăscuț-Făgărășanu (1909 - 1981), clarinetist, compozitor;
• Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006) luptător anticomunist, în grupul din Munții Făgăraș, fost elev al actualului Colegiu Național „Radu Negru”;
• Octavian Paler (1926-2007), publicist, fost elev actualului Colegiu Național „Radu Negru”, promoția 1945;
• Radu Anton Roman (1948, Făgăraș - 2005), jurnalist, scriitor și realizator TV;
• Mircea Florin Șandru (n. 1949, Făgăraș), poet, scriitor, memorialist, antologator și jurnalist;
• Carmen Daniela (n. 1951), pianistă.