Margareta COSĂCEANU-LAVRILLIER, sculptor
Margareta COSĂCEANU-LAVRILLIER s-a născut la București, in anul 1893 si a încetat din viata la Paris, in anul 1980.
Margareta Cosăceanu este nepoata savantului George Constantinescu, inventatorul Teoriei sonicității.
Se stabilește la Paris din anul 1924. În 1929, s-a căsătorit cu André Lavrillier, cu care a avut trei copii, inclusiv pe fotograful Carol-Marc Lavrillier.
In perioada 1917 - 1920 urmeaza Școala Națională de Arte Frumoase, cu sculptorul Dimitrie Paciurea, București: iar intre anii 1920 - 1922 - Bursă de studiu la Academia de Arte Frumoase, unde este colegă cu Lucian Grigorescu, Roma, Italia. Din 1922 - Academia la Grande Chaumière, unde este remarcată de Antoine Bourdelle. În paralel studiază în atelierul lui Brâncuși.
„Pietà” (ghips, 1923) surprinde, într-o compoziție compactă și gravă, tema clasică a maternității îndurerate. Volumul masiv, tratarea frustă a suprafeței și expresia reținută conferă lucrării realizate de Margareta Cosăceanu o forță dramatică sobră, accentuată de raportul intim dintre cele două figuri.
Cap de femeie (1922) este un portret sculptural cu trăsături simplificate și expresie calmă, accentuând verticalitatea gâtului și modelajul sobru al feței. Echilibrul formelor și austeritatea expresivă definesc viziunea Margaretei Cosăceanu.
În 1968 a realizat portretele iluștrilor Romain Gary, Anna de Noailles, Giacometti, Jean Effel.
În 1952, Bernheim-Jeune Gallery a organizat o expoziție retrospectivă a operei ei, iar Muzeul de Artă Modernă al orașului Paris i-a cumpărat lucrarea Marele tors de Femeie. În 1970, la cea de-a 40-a comemorare a morții maestrului ei, ea a creat din memorie un portret al lui Antoine Bourdelle.
Imediat după moartea lui George Enescu, Margareta Cosăceanu-Lavrillier a realizat mulajul pentru mâna şi masca mortuară a marelui muzician român.
Lucrări monumentale:
1922 - Statuia lui George Enescu, Pièta, Cap de fată, Victoria înaripată, Grupul familiei dacice (monument din marmură).
1937- Tudor Vladimirescu, Craiova;
1938 - 1940 - Ansamblu de patru statui în piatră şi două în bronz, Facultatea de Farmacie, Paris, Franța;
- Tânăra fată, Colegiul tehnic din Virre, Franţa;
1945 - Bustul amiralului Jean Charcot, Muzeul Marinei, Paris, Franța;
1950 - Monumentul lui George Enescu, Conservatorul de Muzică, Paris, Franța;
1955 - mulajul pentru mâna şi masca mortuară ale lui George Enescu.
Muzee:
- Francis Jourdain și André Lavrillier, Muzeul de artă modernă, Muzeul Luxembourg, azi Orsay;
- Muzeul Marinei, Paris, Franța;
- Muzeul din Saint Brieuc, Bretania;
- Muzeul Național de Artă al României (opt lucrări, printre care Pietà, o Walkirie ecvestră din 1924, Nud - 1929, Rugăciune - 1930, Cap de femeie - 1938).
Distincții:
1922 - Marele Premiu al Şcolii de Arte Frumoase din Roma;
1937 - Medalia de Onoare la Expoziția internaţională de la Paris;
1960 - Medalia de argint a oraşului Paris.
Știi mai multe despre Margareta COSĂCEANU-LAVRILLIER, sculptor? Spune și altora!