Adam BĂLȚATU, pictor
Adam Bălțatu s-a născut la data de 8 aprilie 1889, Huși, Vaslui, si a încetat din viata la data de 3 mai 1979.
Și-a început școala primară în orașul natal, iar din anul 1909 a continuat studiile la Iași, unde s-a mutat împreună cu familia.
Tot la Iași a urmat Gimnaziul „Alexandru cel Bun” între anii 1912–1914, după care s-a înscris ca audient la Școala de Belle-Arte, la clasa pictorilor și profesorilor Gheorghe Popovici și Constantin Artachino.
Chiar din primul an de studii i s-a acordat bursa „Gh. Șiller”, semn al talentului său precoce.
În anul 1917 s-a retras de la Școala de Belle-Arte din Iași și a plecat la București, unde a deschis o expoziție în sala „Mozart”. În 1921, în urma unui concurs, a fost primit în anul VII la Institutul Superior de Belle Arte din Roma. După numai câteva luni, din motive financiare și de sănătate, s-a întors în țară în 1922, stabilindu-se mai întâi la Huși, apoi la București.
Între anii 1923–1929 a deschis trei expoziții personale în capitală și a întreprins o călătorie de documentare în Italia și Franța, experiență care i-a consolidat limbajul artistic.
Alături de Leon Alexandru Biju, Lucian Grigorescu, Gheorghe Chirovici, Paul Molda și Gheorghe Simotta a fondat „Sindicatul Artelor Frumoase”. A făcut parte din Societatea „Tinerimea artistică” și din Asociația „Grupul nostru”, integrându-se activ în viața artistică a vremii.
În anul 1950 a fost numit conferențiar la Catedra de Desen, Pictură și Compoziție la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, iar în 1952 a devenit profesor, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1966.
A debutat la Salonul Oficial al pictorilor moldoveni din 1916, unde a expus 75 de lucrări, impunându-se încă de la început ca o prezență solidă și serioasă. A fost considerat un foarte bun peisagist, însă opera sa a cuprins și naturi statice și portrete remarcabile. A lucrat și pictură murală în câteva biserici.
Criticii vremii l-au considerat un pictor serios, profund, cu o tehnică bine pusă la punct. Viziunea sa artistică a fost impresionistă, caracterizată printr-o tușă lejeră. În anii de început, registrul cromatic a stat sub semnul unei viziuni bazate pe acorduri sobre și tușe de culoare cu aspect catifelat, dizolvând consistența nuanțelor și făcându-le să pară ca de smalț.
A expus în numeroase spații importante ale epocii: în Sala Mozart (1920, alături de Sabin Pop), la „Maisson d'Art” (1923), la Ateneu (1933, 1935, 1936, 1940, 1942, 1946, 1948) și la Sala Dalles (1938, 1943, 1967).
A fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea” din Iași.
„Peisaj de vară” (ulei pe carton, 25,5 × 34,5 cm, semnat dreapta jos) propune, prin pensulația liberă a lui Adam Bălţatu, o natură luminoasă, construită din ritmuri cromatice calde și echilibru compozițional.
„Farfurie cu panseluțe” (ulei pe carton, 35,5/50,5 cm), de Adam Bălțatu, prezintă o farfurie cu flori, semnată stânga jos prin zgrafiere.
„Colibă” (ulei pe carton, 64.5 × 49 cm, semnat dreapta jos cu brun) evocă un peisaj rustic estompat, în care Adam Bălțatu construiește atmosfera prin tonuri pământii și tușe difuze.
„Ceapă și lingură de lemn” (30 × 42,5 cm, semnată dreapta jos cu negru) de Adam Bălțatu prezintă o natură statică alcătuită din cepe, vase și o lingură de lemn, dispuse pe o suprafață albă. Compoziția este redată în tonuri calde de brun, ocru, alb și violet.
„Portret în Lumină” (ulei pe pânză, 44,5 × 33 cm, semnat stânga jos, cu ocru, „Bălțatu”) redă, prin sensibilitatea cromatică a lui Adam Bălţatu, chipul feminin luminat delicat, într-o compoziție dominată de tonuri calde și contraste subtile.
„Portretul lui Alexandru Slătineanu” (ulei pe carton) ilustrează forța expresivă a lui Adam Bălțatu, cu o lumină caldă ce modelează chipul energic al personajului.
„Iarna – Peisaj” (ulei pe pânză) surprinde atmosfera rece a unei ulițe în stilul expresiv al lui Adam Bălțatu, cu tușe dense, texturi groase și o lumină difuză.
„Natură statică cu porțelan” (ulei pe carton, 40 × 50,5 cm, semnat stânga jos cu ocru) construiește o compoziție sobră, Adam Bălțatu punând în valoare obiectele prin pastă densă, lumini discrete și tonuri profunde.
„Margine de pădure (Toamna)” (ulei pe placaj, 46,6 × 55,5 cm) redă un colț de pădure în plină transformare autumnală, cu trunchiuri verticale și frunziș dens, construit din tușe energice.
„Natură moartă” (ulei pe carton, 49,5 × 59,5 cm) prezintă un buchet bogat de flori așezat într-o vază ceramică, alături de vase simple și un platou decorativ.
„Portret de femeie” (ulei pe carton, 50 × 66 cm) surprinde, prin sensibilitatea lui A. Bălțatu, o prezență feminină delicată și reținută.
„Natură Statică cu Mere și Vas de Porțelan” (ulei pe carton, 49 × 60 cm, semnat stânga jos, cu brun: „Bălțatu”) redă, în stilul lui Adam Bălțatu, o compoziție echilibrată.
Case la mahala (1938) surprinde, prin tușa densă și paleta sobră a lui Adam Bălțătu, un colț de periferie urbană cu case modeste, redate într-o atmosferă calmă, ușor melancolică.
„Peisaj cu case. Balcic” surprinde atmosfera luminoasă a așezării dobrogene, redată cu tușe vibrante și armonii cromatice specifice lui Adam Bălțatu.
„Natură statică cu fructe” (ulei pe carton, 32 × 42,5 cm, semnat stânga jos cu verde) construiește o compoziție concentrată, Adam Bălțatu reliefând fructele prin pastă densă, accente vii și tonuri profunde.
„Veneția” (ulei pe carton, 64,2 × 48,5 cm), semnată stg. jos cu roșu „venetian; Bălțatu”, surprinde o scenă animată de port.
„Fazan” (ulei pe pânză, 50 × 81 cm), semnat stg. jos, prezintă pasărea atârnată de o ușă, redată cu o extraordinară forță cromatică.
„Natură moartă cu gutui” (ulei pe carton, 60 × 50 cm), semnată stg. jos cu roșu venetian, prezintă obiecte simple – gutui, o față de masă galbenă și o ulcică albastră – compuse într-un ansamblu coloristic dens și vibrant.
„Peisaj la Balcic” (guașă pe hârtie, 28,5 × 39,3 cm), semnată stg. jos cu negru, prezintă versanți abrupți, case albe și vegetație bogată redate în tușe sintetice și cromatică vibrantă.
„Peisaj marin” (ulei pe carton, 49 × 29,5 cm) redă țărmul și apa în tușe luminoase, în compoziția lui Adam Bălțatu.
Premii și distincții:
Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (1968) „pentru activitate deosebită în domeniul artelor plastice”
Ordinul Muncii clasa a III-a (1 octombrie 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”
Medalia Muncii (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în domeniul artelor plastice”
Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Medalie clasa I, pentru artă (1 februarie 1943)
Adam Bălțatu a rămas în istoria artei românești ca un peisagist de mare sensibilitate, un colorist sobru și rafinat, dar și ca un profesor devotat, care a contribuit la formarea mai multor generații de artiști.
Știi mai multe despre Adam BĂLȚATU, pictor? Spune și altora!