Vasile POPESCU, pictor
Vasile Popescu s-a născut la data de 1 ianuarie 1894 si a încetat din viata in data de 5 februarie 1944, la București.
A studiat la Școala de Arte Frumoase din București în perioada 1912 - 1915, unde i-a avut ca profesori pe: Frederic Storck desen; Dimitrie Paciurea modelaj; I.D. Ștefănescu istoria artei; G.D. Mirea pictură. A fost coleg cu Sabin Pop și Lucian Grigorescu.
„Poartă în Sighișoara” – Vasile Popescu (ulei pe carton, 55 × 65 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Vasile Popescu”) prezintă o scenă arhitecturală intens cromatică, dominată de o poartă boltită și de zidurile masive ale cetății.
Compoziție cu marinar și sirenă (ulei pe pânză, 90 × 115 cm, semnat dreapta jos, cu negru, „Vasile Popescu”) prezintă o scenă simbolică marină, cu un marinar citind și o sirenă întinsă pe țărm, într-o compoziție decorativă realizată de Vasile Popescu.
„Peisaj fantastic” (guașă, 36,5 × 42,5 cm) prezintă o scenă onirică, în care un cal alb stilizat traversează un peisaj ritmat de arbori verticali și coline cromatice. Simplificarea formelor, culorile clare și atmosfera de basm reflectă viziunea ludică și simbolică a lui Vasile Popescu.
„Peisaj de iarnă” (ulei pe pânză, 50,5 × 62 cm, semnat dreapta jos) dezvăluie, la Vasile Popescu, un cartier urban compact, cu volume grele și tonalități hibernale.
„Livada, 1938” dezvăluie un colț de natură scăldat în verde, construit în tușele proaspete și luminoase ale lui Vasile Popescu. Trunchiurile înalte și lumina filtrată printre ramuri creează o atmosferă calmă, un peisaj ordonat, plin de aer și vitalitate.
„Fetiță în interior” (ulei pe pânză) prezintă o copilă surprinsă într-un spațiu intim, așezată și absorbită de propriul gest, într-o atmosferă calmă și meditativă. Cromatica delicată și desenul liber evidențiază sensibilitatea și lirismul operei lui Vasile Popescu.
„Pantofărie de lux” – Vasile Popescu (ulei pe carton, 21,5 × 25,5 cm, semnat stânga jos, cu roșu, „Vasile Popescu”) surprinde o mică prăvălie interbelică, redată prin tușe vibrante și culori luminoase. Fațada simplă, cu acoperiș roșiatic și firmă pictată, este înconjurată de vegetație densă, creând o atmosferă rustică, viu colorată și plină de farmec urban tradițional.
„Iarnă, 1934” prezintă un peisaj acoperit de zăpadă, modelat în tușe largi și expresive, specifice lui Vasile Popescu. Arborii luminați, culorile reci și cerul dens compun o scenă de iarnă poetică, în care liniștea și dramatismul se împletesc subtil.
„Grădină la Călimănești” (ulei pe pânză, 32 × 45 cm) surprinde, prin cromatica luminoasă a lui Vasile Popescu, farmecul unei case învăluite de vegetație.
„Portret de bărbat” (ulei pe pânză, 73 × 61,5 cm, Colecție particulară) surprinde un personaj masculin redat frontal, cu privire intensă și cromatică caldă, într-o construcție expresivă ce reflectă forța portretistică a lui Vasile Popescu.
„Peisaj” (ulei pe pânză) surprinde o scenă rurală cu ruine și vegetație abundentă, construită din tușe energice și contraste cromatice vii, unde relația dintre arhitectură și natură reflectă sensibilitatea peisagistică a lui Vasile Popescu.
„Digul parcului – Balcic, 1933” surprinde eleganța litoralului balcanic, redată de Vasile Popescu în tonuri luminoase. Arcadele de piatră, marea albastră și vegetația densă compun o scenă mediteraneană calmă, cu accente decorative și atmosferă solară.
„Digul parcului – Balcic, 1933” surprinde eleganța litoralului balcanic, redată de Vasile Popescu în tonuri luminoase. Arcadele de piatră, marea albastră și vegetația densă compun o scenă mediteraneană calmă, cu accente decorative și atmosferă solară.
„Dealuri la Balcic” – Vasile Popescu (ulei pe pânză, 48 × 58 cm, semnat și datat stânga jos, cu roșu, „Vasile Popescu, (19)38”) surprinde un ansamblu pitoresc de case balcanice, așezate în trepte pe versanți luminați. Tonurile calde ale colinelor se împletesc cu verdele vegetației și albastrul cerului, creând o atmosferă senină, tipică Balcicului interbelic.
„Balcic” – Vasile Popescu (ulei pe pânză lipită pe carton, 34 × 45,5 cm, semnat dreapta jos, cu brun, „Vasile Popescu”) prezintă un țărm luminos, specific Balcicului anilor ’30, unde albastrul apei se contopește cu tonurile nisipii ale falezei. Casele cu acoperișuri roșii se profilează delicat pe coline, într-o compoziție calmă, aerată și solară.
„La mare” (ulei pe carton), lucrare de Vasile Popescu, surprinde un peisaj litoral cu apă albastră, țărm deschis și vegetație rară, redat prin tușe libere și atmosferă calmă.
„Pahar cu trandafiri” – Vasile Popescu (ulei pe carton, 31,5 × 25,5 cm, semnat stânga jos, cu brun, „Vasile Popescu”) prezintă un buchet de trandafiri în nuanțe calde, așezați într-un pahar transparent. Fundalul roșu intens amplifică luminozitatea florilor, iar tușele vibrante conferă compoziției prospețime și delicatețe.
„Dimineață la Balcic” – Vasile Popescu (ulei pe pânză, 46 × 38 cm) surprinde o scenă solară pe străduțele albe ale Balcicului interbelic. În fața unei case luminoase, o fetiță în rochie roșie stă în bătaia soarelui, creând un contrast vibrant cu tonurile calde ale zidurilor și ale colinelor. Compoziția emană prospețimea unei dimineți de vară.
„Peisaj la Herăstrău” (1939) surprinde, în viziunea lirică a lui Vasile Popescu, oglindirea liniștită a lacului, cu o velă albă tăind apa calmă. Tonurile de verde și albastru construiesc o atmosferă echilibrată și senină.
„Natură statică” (1937) propune o compoziție expresivă, cu obiecte și forme tratate liber, în tonuri calde și contraste puternice, unde gestualitatea picturală și tensiunea cromatică definesc viziunea personală a lui Vasile Popescu.
„Peisaj cu casă” (1937) surprinde, într-o compoziție echilibrată, o alee în trepte ce conduce privirea spre o casă luminoasă, flancată de vegetație densă; cromatica calmă și tușa simplificată reflectă sensibilitatea lirică a lui Vasile Popescu.
„Femeie pe canapea” surprinde, prin tușe libere și tonuri calde, o prezență feminină meditativă, redată cu sensibilitate de Vasile Popescu.
Subiectul tablourilor ca în cazul multor artiști postimpresioniști, aparțin experienței cotidiene pentru a sublinia prin intensitatea lirismului, depășirea convențiilor legate de subiectul literar.
„Peisaj” (ulei pe pânză, 54 × 65,5 cm, 1939) surprinde două clădiri albe integrate într-o masă vegetală densă, reflectată într-o apă albastră. Vasile Popescu construiește compoziția prin forme sintetice și tușe ample, creând o atmosferă calmă, aproape contemplativă. Contrastul dintre verdele profund și albastrul apei accentuează prezența luminoasă a clădirilor, într-un ansamblu armonios și echilibrat.
A avut predilecție pentru tonurile de culori reci, albastru închis și verde crud. A lucrat puțin și grafică.
Știi mai multe despre Vasile POPESCU, pictor? Spune și altora!