Hrandt AVAKIAN, pictor, colecționar de artă
Hrandt Avakian, de origine armeana, s-a născut in data de 29 martie 1900, in Alep, Imperiul Otoman, si a încetat din viata in anul 1990.
Si-a petrecut copilăria și prima tinerețe, până la vârsta de 20 de ani, în Orient.
A fost pictor de șevalet, grafician, restaurator și colecționar de artă armean, stabilit în România, unde și-a desfășurat cea mai mare parte a activității sale artistice.
A urmat studii libere de pictură cu Jean Alexandru Steriadi și studii de restaurare cu Alexandru Satmari, formare care i-a consolidat atât rigoarea desenului, cât și sensibilitatea cromatică. Creația sa s-a înscris într-un registru figurativ, caracterizat printr-un postimpresionism contemplativ, marcat de echilibru, introspecție și o poezie discretă a imaginii.
A debutat artistic în 1922 și a expus apoi în mod regulat la manifestările importante ale epocii: „Tinerimea Artistică”, „Grupul nostru” și la Saloanele Oficiale din anii 1928, 1930, 1932, 1933, 1934, 1935, 1940 și 1945, fiind premiat în mai multe rânduri.
În 1934, a deschis, împreună cu Ștefan Constantinescu, o expoziție dedicată Balcicului, oraș care a inspirat numeroși artiști ai perioadei interbelice și care a devenit un simbol al sensibilității picturale românești.
Lucrările sale au fost incluse în colecțiile Muzeului Zambaccian din București, ale Muzeului Național de Artă din Cluj, ale Muzeului de Artă din Constanța, precum și în colecții din străinătate, confirmând aprecierea de care s-a bucurat opera sa.
Pasionat de arta orientală, Hrandt Avakian a început să colecționeze, împreună cu sora sa, Beatrice Avakian, picturi pe mătase și figurine din fildeș provenite din Japonia, statuete din India, Tibet și țările arabe. Colecția a inclus, de asemenea, lucrări semnate de Grigorescu, Pallady, Petrașcu și Steriadi.
În 1971, această amplă colecție a fost donată statului român, iar în prezent se află expusă la Muzeul Colecțiilor de Artă din București, constituind un fond valoros pentru patrimoniul cultural național.
„Peisaj” (ulei pe carton, 61 × 41 cm), semnat stânga jos, cu cialam, dezvăluie la Hrandt Avakian un colț de sat, redat prin tușe libere și tonuri naturale.
„Cartierul tătăresc din Balcic” (ulei pe pânză, 63 × 79 cm), semnat stânga jos în creion „Hrandt A.”, surprinde peisajul luminos al lui Hrandt Avachian.
„Vas cu garoafe” (ulei pe pânză lipită pe carton, 45,5 × 32,5 cm, semnat stânga jos cu negru) transmite o melancolie caldă a frumuseții păstrate în tăcere, Hrandt Avakian transformând florile într-o meditație despre lumină, intimitate și trecerea discretă a timpului.
„Garoafe” de Hrandt Avakian este un ulei pe pânză lipită pe carton, cu un buchet de garoafe roșii într-o vază albastră, pe fundal intens.
„Periferie” (29 × 39,5 cm, semnat dreapta jos cu gri, colecția Ion Chiricuță) evocă un peisaj modest de margine urbană, Harndt Avachian sugerând calmul locului prin tonuri stinse și tușe reținute.
„Autoportret” (1969, ulei pe pânză lipită pe carton) îl surprinde pe Hrandt Avakian în atelier, ținând pensulele în mâini. Cromatica rece, expresia calmă și fundalul difuz conferă lucrării o notă meditativă, dezvăluind introspecția artistului asupra propriei identități.
„Crizanteme albe”, de Hrandt Avakian, este realizată în ulei pe pânză lipită pe carton, 57 × 44,5 cm.
„Rodiile” (1966, ulei pe pânză lipită pe carton) surprinde, în maniera vibrantă a lui Hrandt Avakian, un bol albastru cu rodii deschise și struguri, așezat pe o țesătură în dungi.
„Portretul lui Béatrice Avakian” (ulei pe pânză lipită pe carton) dezvăluie, în maniera sobră și sensibilă a lui Hrandt Avakian, chipul matur și contemplativ al Béatricei.
„Cârciumărese în vas de lut” (ulei pe pânză lipită pe carton) compune, în stilul vibrant al lui Hrandt Avakian, un buchet dens de zinii colorate, așezate într-un vas rustic de lut.
„Gălbioare” (ulei pe pânză lipită pe carton) reunește, în paleta intensă a lui Hrandt Avakian, un buchet de gălbenele portocalii într-o vază albastră.
„Două tătăroaice” (ulei pe carton) prezintă, în stilul expresiv al lui Iosif Iser, două femei tătare surprinse într-un moment de odihnă, pe fundalul unui peisaj verde.
Peisaj citadin (1938) surprinde o stradă liniștită, flancată de clădiri și arbori, animată discret de siluete umane și o trăsură.
În „Bătrânii arbori”, Hrandt Avakian surprinde un colț de natură cu trunchiuri masive de copaci, într-o atmosferă luminoasă realizată în pastel.
Văzându-i vrednicia și entuziasmul, Jean Alexandru Steriadi i-a propus lui Avakian să vină la București, oferindu-i adăpost la Muzeul Kalinderu, al cărui director era, și l-a angajat ca paznic al muzeului.
Hrandt Avakian a avut la bază studii libere de pictură executate pe lângă maeștrii ai artei plastice românești precum Jean Alexandru Steriadi și Alexandru Satmari.
Pictor al florilor, Avakian nu le reproduce pe pânză, așa cum fac majoritatea pictorilor de flori, ci recreează florile, încorporând în ele toată vraja sensibilității sale coloristice. De aceea florile lui fac într-un fel concurență florilor din natură; au însă ceva în plus: acea caldă viziune picturală caracteristică lui Avakian.
„Stradă la mahala” (ulei pe carton) surprinde, prin tușa expresivă a lui Hrandt Avakian, o scenă urbană modestă, animată de ritmul vieții cotidiene.
Hrandt Avakian expus în multe expoziții de pictură din București (1928,1943, 1957, 1963, 1967 și 1975) și din Erevan (Armenia) (1960 și 1962). De asemenea, a participat și la „Salonul de Desen și Gravură“ de la București, din 1930, precum și la „Salonul Oficial“ din 1934.
Tot în 1934, Hrandt Avakian și Ștefan Constantinescu deschid la București o expoziție cu picturi înfățișând Balcicul.
Expoziții personale
- 1975 – București
- 1967 – București
- 1963 – București
- 1962 – Erevan (Armenia)
- 1960 – Erevan (Armenia)
- 1957 – București
Lucrările sale se găsesc expuse în muzee din România, ca „Muzeul Zambaccian“ din București, „Muzeul Național de Artă“ din Cluj și „Muzeul de Artă“ din Constanța, dar și în colecții din străinătate (Franța, Bulgaria, Germania, Liban, Rusia și SUA).
După al doilea război mondial, Hrandt și sora sa Beatrice au început să colecționeze sistematic obiecte de artă, pe care le-au donat statului român în 1971.
Știi mai multe despre Hrandt AVAKIAN, pictor, colecționar de artă? Spune și altora!