Muzeul „Dr. Ioan şi Nicolae Kalinderu”, București

Între anii 1906 – 1907, juristul Ioan Kalinderu, om de cultură şi colecționar pasionat, a amenajat un muzeu de artă, din 1914, printr-un act de donație, muzeul a revenit statului.
Inaugurat în 1914, Muzeul „Ioan şi Dr N. Kalinderu” era rezultatul a trei colecţii: cea a lui Ioan Kalinderu, cea a fratelui său, Nicolae, şi donația testamentară „în opere şi bani a lui Mihail Eustatiadis”.

Inițial, muzeul avea cea mai interesantă colecţie de Grigorescu, ce provenea de la Nicolae Kalinderu, care avea un cult pentru Grigorescu.

Complexul Kalinderu era format din trei clădiri, iar scopul său era de a adăposti colecția de artă a lui Ion Kalinderu.

După moartea academicianului, muzeul intră în patrimoniul statului în 1914.
Singura condiţie impusă era ca muzeul să îşi păstreze numele de Ion şi dr. Nicolai Kalinderu.
În acea vreme, muzeul avea peste 30 de spaţii de expunere şi o colecţie impresionantă de obiecte de artă.
Aici erau depozitate obiecte de artă medievală, artă tradițională românească, artă franceză, italiană, flamandă şi germană.
Muzeul adăpostea şi o colecţie impresionantă de artă modernă românească, iar un spaţiu generos era destinat pictorului Nicolae Grigorescu .
O parte din colecţia muzeului pleacă în Rusia, odată cu tezaurul României. În 1944, una dintre clădirile muzeului este distrusă în timpul bombardamentelor, iar muzeul este închis.
O mare parte din obiectele de artă sunt distruse în acest bombardament. Cele mai importante lucrări distruse au fost cele realizate de Theodor Pallady şi Ion Jalea.
Avea o colecţie impresionantă de obiecte reprezentative pentru artă medievală, artă tradiţională românească dar şi franceză, italiană, flamandă şi germană.
În timpul celui de-al doilea razboi mondial, clădirea a fost bombardată, iar o parte dintre colecţii au fost distruse.

În 1946 este desfiinţat, colecţiile revin Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie.
În imobilul aferent muzeului au funcţionat, de-a lungul timpului, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu şi Uniunea Artiștilor Plastici din România.
Din 2005 a trecut sub administrarea Muzeul Naţional Muzeului Naţional de Artă al României.
Adresa Muzeul „Dr. Ioan şi Nicolae Kalinderu”: Strada Sion nr. 2, sector 2.

Ioan Lazăr Kalinderu (decembrie 1840, București – decembrie 1913) a fost un jurist, silvicultor și publicist român, confident al regelui Carol I, care a slujit timp de treizeci de ani ca administrator al domeniilor coroanei și timp de trei ani ca președinte al Academiei Române.
Educat în Franța, el a fost fiul unui bancher bogat și influent, Lazăr Kalenderoglu, și fratele medicului Nicolae Kalinderu.
Ca și ei, a fost simpatizant al Partidului Național Liberal, cu care a debutat în politică în anii 1880.
În 1888, Kalinderu a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
A fost făcut titular în martie 1893, a devenit președinte al secțiunii istorice în 1895-1897, și din nou în 1907-1910.
De asemenea, a fost președinte al Academiei în perioada 1904-1907.
Kalinderu a murit în decembrie 1913, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, lângă tatăl și fratele său.

Ajută și pe alții să descopere: