Arthur VERONA, pictor
Arthur Garguromin Verona (Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona) s-a nascut la data 24 august/5 septembrie 1867, Brăila, si a incetat din viata la data de 26 martie 1946, București.
A absolvit studiile liceale la Cernăuți, în 1888, fiind trimis apoi de părinți la Academia Militară din Viena (Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt). În 1891 a absolvit Academia Militară și a devenit ofițer în Armata Comună, participând voluntar la Primul Război Mondial și fiind decorat de statul român.
Sub influența mișcării secessioniste și a pictorilor Fritz von Uhde și Simon Hollósy, a renunțat la cariera militară în 1894–1895 și s-a dedicat exclusiv picturii. Începând cu 1895 a studiat la Academia de Arte Frumoase din München, ca elev al lui Fritz von Uhde. În 1899 a plecat la Paris, unde a urmat cursurile Academiei Julian, avându-i ca profesori pe Jean-Paul Laurens și William-Adolphe Bouguereau.
A expus la Expoziția Internațională de la Paris în 1899 și 1900.
Revenit în țară la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a afirmat ca pictor într-un moment în care realizările lui Nicolae Grigorescu se impuneau în pictura românească. A participat în 1901 la constituirea Societății „Tinerimea Artistică”, fiind membru fondator. A expus la Salonul Oficial și la Viena, lucrările sale fiind remarcate și apreciate de Nicolae Grigorescu.
A fost premiat la Salonul Oficial în 1906 și a participat în 1907 la a V-a expoziție a societății „Tinerimea artistică”, an în care a realizat lucrarea monumentală „Cosașii”. A participat la Salonul de pictură de la München în 1910, unde a fost distins cu Medalia de Aur.
Între 1911–1912 a expus peste 25 de lucrări și a obținut la München a doua Medalie de Aur pentru lucrarea „Spartul horei”. În iunie 1913, la Expoziția Internațională de la München, a obținut cea de-a treia Medalie de Aur, fiind considerat de critică drept un urmaș al lui Nicolae Grigorescu.
La 7 iulie 1909 a fost distins prin decret regal cu Medalia „Bene Merenti” clasa I. A fost decorat cu Ordinul „Steaua României”.
A realizat picturi murale și lucrări monumentale, între care decorarea Culei românești pentru Expoziția Jubiliară din 1906, tavanul casei Kalinderu, plafoanele Palatului Gheorghe Cantacuzino din București (actualul Muzeu Enescu), fresce la Turnul lui Țepeș și la Capela Castelului Bran (1926). A executat pictura de la Capela Cimitirului Bellu și fresca „Apoteoza” (1934), amplasată deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal, compoziție alegorică dedicată unității naționale.
Tematica operei sale a fost inspirată din viața rurală românească, în lucrări precum „Codrii Herței”, „Secerișul”, „Nunta la țară”, „Pâinea cea de toate zilele” și „În bălțile Brăilei”. A fost și un portretist apreciat, realizând, între altele, portretul patriarhului Miron Cristea și autoportrete.
În 1919 a organizat o Academie Liberă de Pictură, ca reacție la academismul rigid al epocii. În 1940 a devenit profesor la Școala Superioară de Pictură și Sculptură Bisericească de pe lângă Arhiepiscopia Bucureștilor, unde a predat tehnica icoanei și a coordonat un atelier practic. A publicat un volum dedicat tehnicii picturii.
În 1941 i s-a fixat o pensie lunară și, prin decret semnat de generalul Ion Antonescu, i s-a acordat naturalizarea. În 1943, prin decizie ministerială, a devenit membru al Corpului Artiștilor Plastici.
Opera sa, deși marcată de pierderi cauzate de vicisitudinile istorice, rămâne reprezentativă pentru sinteza dintre academismul occidental
„La câmp” surprinde un țăran cu cai pe un deal deschis, într-un peisaj amplu de câmpie.
„Drum de țară” (1898) redă un drum rural animat de care cu boi și țărani, surprinse într-un peisaj deschis.
„Tărani la câmp” surprinde siluete de țărani integrate în vastul peisaj rural, redați prin tușe groase și cromatică sobră.
„Spartul horei / Joc” (1911, ulei pe pânză, 71 × 90 cm) prezintă dansatori și lăutari într-o scenă de petrecere rurală, lucrare realizată de Arthur Verona, aflată la Biserica ortodoxă română „Sfântul Dumitru”, Manhattan, New York.
„La seceriș” înfățișează țărani aplecați asupra lanului auriu, surprinși în plin efort al muncii agricole.
„Botez” (ulei pe pânză) prezintă o scenă tradițională cu personaje în port popular adunate în fața unei intrări de biserică, lucrare realizată de Arthur Verona, păstrată în Colecția Pinacotecii București.
„Peisaj de iarnă / Cocoș” (ulei pe placaj, 24 × 34,5 cm, semnat dreapta jos cu grena) este o lucrare cu două fețe, Arthur Verona alternând peisajul hibernal luminos cu o scenă rurală animată de cocoș.
„Dublu portret” (cărbune și cretă, 28×43 cm) surprinde două profile feminine, Arthur Verona modelând expresia prin linii fluide și tonuri delicate.
„La seceriș” înfățișează țărani aplecați asupra lanului auriu, surprinși în plin efort al muncii agricole.
„Vârful cu dor” (ulei pe carton, 110 × 75 cm, 1912, semnat și datat stânga jos cu roșu) construiește o imagine ascensională, Arthur Verona sugerând elanul trupului prin gest amplu și atmosferă luminoasă.
„Margine de pădure” (ulei pe carton, 54,5 × 45,5 cm, semnat dreapta jos, cu roșu, „Verona”) concentrează tăcerea vegetală a unui hotar natural, Arthur Verona transformând apropierea pădurii într-o stare de reculegere, unde materia picturală pare să păstreze vibrația luminii filtrate.
„Vatră” (acuarelă, 30 × 41,5 cm) surprinde interiorul rustic al unei case țărănești, cu focul arzând în sobă și obiecte gospodărești așezate firesc în jur.
Peisaj (1910–1925) este o lucrare de Arthur Verona, reprezentând o întindere de câmp sub un cer vast, dominat de nori voluminoși.
„La cosit” (ulei pe carton, 35,5 × 50 cm, semnată stânga jos cu brun) de Arthur Verona surprinde țărani lucrând pe un câmp întins, în timpul cositului. Compoziția evidențiază personajele, lanul și peisajul rural, în tonuri luminoase și armonioase.
„Țăran în peisaj” (ulei pe pânză) redă, în maniera luminoasă și matură a lui Arthur Verona, silueta unui țăran surprins într-o poiană scăldată în tonuri calde.
„Ciobănaș cu turmă” (1910) surprinde, într-o atmosferă pastorală, un tânăr păstor și o turmă de oi într-o poiană mărginită de arbori înalți.
„Ciobănaș” prezintă un tânăr păstor alături de turma sa, într-un peisaj forestier dens, dominat de verdeață și trunchiuri înalte.
„Țărancă în peisaj” înfățișează o femeie așezată în iarbă, integrată într-un cadru natural dens, cu arbori și vegetație bogată.
„Iarnă” (ulei pe pânză, 55 × 110 cm, semnat și datat stg. jos cu brun, 1907) înfățișează, la Arthur Garguromin Verona, siluete pe un drum nins, într-o atmosferă lirică.
„Femei cu pânza la râu” (1930) redă un grup de femei așezate pe malul apei, ocupate cu spălatul pânzei, într-un peisaj natural de toamnă.
„Peisaj” (1910) surprinde un cadru rural cu femei aplecate asupra pânzei întinse pe iarbă, integrate într-un spațiu natural dominat de tonuri închise și accente luminoase.
„Țărancă cu cobilița” înfățișează o femeie surprinsă frontal, traversând apa cu cobilița pe umeri, într-un cadru forestier adânc și umbros.
„Cu „cobilița la râu” surprinde o femeie rurală în mișcare, ținând cobilița pe umăr, integrată într-un peisaj forestier traversat de apă.
„Țăran bătrân” (1896) înfățișează un bărbat vârstnic așezat, surprins într-o atitudine meditativă, modelat din tușe dense și lumini discrete.
„Grup de țărani” (1910) înfățișează mai multe personaje rurale surprinse într-un peisaj deschis, sub arbori, animate de gesturi firești și dialog vizual.
„Luminiș”, de Arthur Verona, ulei pe pânză lipită pe carton (46 × 54 cm), semnat dreapta jos, cu negru.
„Colț de natură” (1898) redă un peisaj forestier animat de siluete mici, aproape dizolvate în masa vegetală, construit din tușe dense și o cromatică întunecată.
„În codrul Herței” prezintă un grup de țărani adunați în jurul focului, într-un interior de pădure densă, unde figurile, animalele și gesturile firești construiesc o scenă de viață comunitară.
„Țărani în pădure” prezintă un grup de personaje rurale adunate în jurul focului, într-un interior de codru dens, unde lumina caldă evidențiază gesturile calme și atmosfera de reculegere.
„La foc, în pădure” surprinde o figură aplecată lângă flăcări, integrată într-un peisaj forestier nocturn, construit din contraste puternice între roșul focului și tonurile reci ale vegetației.
„Fata pădurarului” înfățișează o tânără aplecată lângă foc, surprinsă într-un interior de pădure întunecat, unde lumina flăcărilor modelează figura și intensifică expresia meditativă.
„La iarbă verde” prezintă un grup de țărani adunați la picnic într-o poiană umbrită, redați în costume tradiționale, integrați armonios în peisajul vegetal.
„Peisaj de toamnă” evidențiază, prin tușe energice și cromatică intensă, atmosfera vibrantă a naturii în transformare, specifică stilului pictural al lui Arthur Verona.
„Năframa roșie” (1913) prezintă un portret feminin în medalion oval, dominat de contrastul dintre roșul intens al eșarfei și verdele fundalului.
„Odihnă la câmp” (1909) înfățișează un țăran surprins într-un moment de repaus, cu pălăria largă umbrindu-i chipul.
„Mihai Viteazul” îl prezintă pe voievod într-o atitudine impunătoare, purtând armură și mantie amplă, accentuate de tușa energică și cromatica sobră.
„Radu I Basarab” îl înfățișează pe voievod îngenuncheat, într-un gest de rugăciune solemnă, cu aureolă simbolică și elemente heraldice.
„O bătrână” prezintă o figură feminină în vârstă, așezată într-o atitudine contemplativă, redată într-o cromatică estompată și atmosferă melancolică, care sugerează fragilitate, tăcere și trecerea timpului.
„În pădure” surprinde o țărancă purtând o povară, integrată armonios într-un decor autumnal, redat prin tușe vibrante și cromatică caldă, caracteristice lui Arthur Verona.
„Peisaj cu figură” surprinde o siluetă solitară integrată într-un cadru natural autumnal, construit din tușe dense și cromatică caldă.
„Paul Verona” este un portret de copil, redat frontal, cu chip melancolic și privire directă, accentuat printr-o textură densă și o paletă cromatică sobră.
„Fată cu ulciorul” înfățișează o tânără purtând un vas, surprinsă într-un câmp cu flori, pe fundalul unui orizont amplu.
„Alessandro Verona” este un portret masculin în uniformă militară, prezentat bust, încadrat într-un oval decorativ, cu accent pe trăsăturile ferme și privirea laterală.
„Femei la sfat” prezintă un grup de țărănci așezate într-un peisaj de toamnă, surprinse într-un moment de dialog intim.
„Flori” prezintă un buchet bogat de flori de grădină, dispuse în vase ceramice, realizat printr-o pastă groasă și o cromatică intensă dominată de roșuri, violete și galben.
„Vas cu trandafiri” înfățișează un buchet de trandafiri deschiși, așezați într-un vas ceramic decorat, evidențiați pe un fundal închis.
„Flori” prezintă un buchet bogat de flori multicolore, dispuse într-un vas așezat pe o masă, pe un fundal întunecat.
„Țărancă cu cofă” surprinde o femeie mergând pe o potecă printre mesteceni, purtând o cofă pe umăr; peisajul luminos.
„Plăieș” (1905) reprezintă un personaj călare, văzut din spate, într-un peisaj deschis, redat prin tușe dense și energice.
„Dorobanț la asalt” surprinde, prin tușe vibrante și atmosferă dramatică, înaintarea soldaților pe un câmp de luptă frământat.
„Iarna” redă, prin tușe libere și tonuri reci, silueta unui personaj surprins în vastitatea unui peisaj hibernal.
„Întoarcere de pe front” surprinde un grup de soldați înaintând printr-un peisaj auster.
„Peisaj de vară” redă o potecă umbrită străbătând o pădure luminoasă, cu trunchiuri masive și frunziș bogat.
„Poiană cu nalbe” prezintă un covor vegetal străbătut de tulpini înalte de nalbe, cu flori roșii, albe și roz.
„Cu sania la oraș”, (ulei pe pânză), surprinde, în viziunea lui Arthur Garuromin Verona, o scenă de iarnă austeră, cu siluete umane și cal trase într-un peisaj alb, tăcut și melancolic.
„Pe alee” redă o siluetă solitară surprinsă pe o alee umbrită, printre arbori viguroși, într-o atmosferă autumnală, construită din pastă densă și tonuri închise, caracteristice viziunii expresive a lui Arthur Verona.
„Peisaj” prezintă o întindere de câmp și apă, cu vegetație joasă în prim-plan și o linie de orizont largă, animată de nori grei.
„Valea Oltului” surprinde un defileu stâncos străbătut de apă, cu versanți abrupți și relief fragmentat.
Știi mai multe despre Arthur VERONA, pictor? Spune și altora!