Expoziția „Romanescu – Jurnal de Călătorie (1964–2025)” reunește peste șase decenii de creație în acuarelă și pastel, semnate de Mircea Titus Romanescu, la Galeria Lascăr Vorel din Piatra Neamț.
Mănăstirea Muntele Pietricica din județul Neamț, întemeiată ca schit în anul 1994 și ridicată la rang de mănăstire în anul 2009, oferă un loc de rugăciune și liniște deasupra municipiului Piatra Neamț.
Mănăstirea Muntele Ceahlău din județul Neamț, ridicată la 1.770 de metri altitudine, continuă tradiția vechilor sihaștri ai „muntelui sfânt” al Moldovei și reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase așezăminte monahale din România.
Schitul Cerebuc din județul Neamț, ținând de Mănăstirea Muntele Ceahlău, a fost înființat pe locul unei sihăstrii vechi; ansamblul cuprinde o biserică de lemn și câteva chilii.
Schitul Păstrăveni se află în satul Rădeni, comuna Păstrăveni, județul Neamț, și a fost înființat în anul 2000, ca așezământ aflat sub ascultarea Mănăstirii Petru Vodă.
Gospodăria din Mastacăn, județul Neamț, provine dintr-un sat răsfirat situat pe Valea Bistriței și este reprezentativă pentru locuințele rurale din această zonă la începutul secolului al XIX-lea.
Biserica „Sfinții Voievozi” din satul Răpciuni, județul Neamț, este un valoros monument de arhitectură religioasă moldovenească, datat prin inscripție în anul 1773.
Mănăstirea Războieni se află în satul Războieni, comuna Războieni, județul Neamț, și a fost ridicată din porunca lui Ștefan cel Mare între anul 1496 și anul 1497, pe locul uneia dintre cele mai dramatice confruntări din istoria medievală a Moldovei.
Mănăstirea Petru Vodă din județul Neamț, ctitorită în anul 1991 de părintele Iustin Pârvu, este un important loc de pelerinaj și un memorial dedicat martirilor din închisorile comuniste.
Mănăstirea Bistrița din județul Neamț a fost ridicată în anul 1402 de Alexandru cel Bun, pe locul unei biserici de lemn; Ștefan cel Mare a adăugat turnul-paraclis, iar în anul 1546 Petru Rareș a zidit puternicul zid de incintă.