Dumitru „Trașu” Sofonea, cojocarul din Drăguș - Brașov

|
22 vizualizări

Om liniștit și calculat la vorbă, Dumitru Sofonea, căruia i se mai spunea și Trașu, pentru a putea face deosebirea între el și tatăl său, a ieșit în evidență prin ușurința, îndemânarea și dorința de a lucra broderia pe pieptare și cojoace, reușind să facă din acestea adevărate piese de artă populară.
S-a născut în anul 1935, în comuna Drăguș din județul Brașov, într-o familie dedicată artei populare, tatăl său, Dumitru Sofonea, fiind recunoscut la acea vreme în toată „Țara Oltului” pentru priceperea cu care crea cojoacele tradiționale.
„Țara Oltului” era și este recunoscută pentru cojoacele lucrate de localnici, arta cojocăritul constituind un străvechi meșteșug artistic ce a continuat să aibă o largă răspândire în Drăguș.
Dumitru Sofonea a luat parte la dezvoltarea și transmiterea meșteșugului, mulți localnici fiind învățați de tatăl lui Trașu arta confecționării și decorării produselor cojocărești.
Cu fiece ocazie, Dumitru „Trașu” Sofonea povestea cu drag cum a luat intrat prima dată în legătură cu arta cojocăritului: „Când eram la școală, aveam normă: ajutam la cojoace și pieptare să fac numeraşe. Dacă făceam cât spunea tata, puteam să merg să mă joc.” Astfel, acesta a dezvoltat o pasiune pentru arta cojocăritului și decorării produselor cojocărești.
Chiar de la momentul pregătirii materiei prime, meșterul lucra cu grijă pentru a obține material de foarte bună calitate, pielea de miel sau de oaie fiind supusă mai multor operații succesive înainte de a fi prelucrată.


Când tai mielul, îi dau sare la piele, o pui la uscat ori la umbră, şi când am 50-60 de piei, fac vreo două serii de argăseală. Le fac numa-n tărâţă şi piatră acră, nu le fac în chimicale. Din care se duce lâna după ele, îmi fac meşina asta pe care brodez şi apoi, din ea îmi tai cum îmi trebe şi unde-mi trebe să le pui. Fac pieptare. (…) Broderia e făcută de fata mea care e ingineră agronom, dar lucrează ca şi profesoară la Liceul Agricol din Sibiu.”
După pregătirea materialului, realizarea broderiei pieptarului reprezenta unul dintre cele mai importante momente pentru actul de creație. Dumitru (Trașu) Sofonea realiza mai întâi broderia pe bucăți de meșină albă și apoi cosea unele flori direct pe pielea pieptarului.

Brodarea florilor se făcea respectându-se cu strictețe succesiunea culorilor. Prima oară cosea tot ceea ce era negru, apoi cafeniu, roșu, vânăt, vișiniu, roz și verde. Meșterul aducea un plus, acesta adaptând fiecare broderie pentru a se deosebi între ele, dar păstrând și caracteristicile generale populare.
Motivele decorative specifice artei cojocărești folosite de Dumitru (Trașu) Sofonea au fost cele geometrice și florale. Dispunerea acestora varia de multe ori, nu numai de la o categorie de piese la alta, ci chiar de la o piesă la alta.

Vorbind despre broderiile sale, specifice zonei Drăguș, meșterul spunea cu drag că acestea trebuie văzute, căci „Dacă văd ochii, crede inima!”. Explicând câmpurile ornamentale, Trașu spunea că pieptarul de bărbat „e încheiat într-o parte şi e cusut ca şi când îs valurile pe mare, trandafirii de pe dealuri şi brazii de jur împrejur, cu tulpina, frunzele şi cetina. Pe buzunare se trec numeruşele, adică anul în care e făcut pieptarul. Primele două cifre din an sunt trecute pe un buzunar şi restul pe celălalt buzunar. Între cifre sunt cusute cele patru anotimpuri”.

Datorită ușurinței cu care mânuia acele, acesta a ajuns să fie recunoscut pe plan național și internațional pentru operele sale populare. Meșterul a participat la numeroase târguri din tară, manifestări cu caracter cultural-artistic, unde a fost premiat pentru creațiile sale. Dintre acestea amintim:

  • 1959 - premiul I la expoziţia Bienală de Artă Populară, Bucureşti;
  • 1969 – premiul I la Festivalul Concurs Internaţional de Folclor „România” - Medalia de Aur la Expoziția de Artă Populară Bucureşti, 1974;
  • Diplomă oferită în Bulgaria la Expoziţia de Artă Populară, 1984;
  • Diplomă de membru al Academiei de Artă Populară, 1984; - Diplomă de Membru al Academiei Artelor Tradiționale, 1995;
  • Diplomă şi plachetă jubiliară pentru merite deosebite în activitatea de promovare a culturii şi civilizaţiei româneşti, 18 mai 2000;
  • Medalia Naţională „Serviciu Credincios” în clasa a III a, oferită de Preşedintele României, 29.11.2002;
  • Diplomă de Excelenţă oferită de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, 15 mai 2005;
  • în anul 2011, Ministerul Culturii i-a acordat titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”, pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, ca o recunoaştere a meşterilor tradiţionali;
  • 2013 – Distincţie oferită de Consiliul Judeţean Braşov;
  • în 2015, a fost decorat de Preşedintele României cu Ordinul Meritul Cultural;
  • Diplomă pentru participarea în cadrul aniversar Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – 70 de ani, 16-21 mai 2016.

Meșterul s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani, în anul 2019, lăsând moștenire meșteșugul său, numeroase piese reprezentative ale creației lui Dumitru Sofonea aflându-se în patrimoniul unor prestigioase instituții muzeale din țara noastră, iar casa acestuia fiind transformată în centru meșteșugăresc.

Merită să afli și despre

Sugestii: