Turnul și ansamblul Bărăției din Câmpulung-Muscel, Argeș
Ansamblul Bărăției din Câmpulung-Muscel reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice și arhitecturale ale orașului și unul dintre cele mai vechi ansambluri religioase romano-catolice păstrate în spațiul românesc.
Situat în centrul vechi al municipiului, pe actuala stradă Negru Vodă, ansamblul este strâns legat de începuturile istoriei urbane a Câmpulungului și de prezența comunității catolice care a contribuit la dezvoltarea orașului în Evul Mediu.
Monumentul este alcătuit din trei componente principale: Biserica „Sfântul Iacob”, Turnul Bărăției și Casa parohială.
Prin vechimea sa, prin vestigiile medievale descoperite în urma cercetărilor arheologice și prin prezența celei mai vechi inscripții epigrafice medievale cunoscute din Țara Românească, ansamblul ocupă un loc aparte în patrimoniul istoric și cultural al României.
Istoric
Biserica „Sfântul Iacob” constituie nucleul istoric al ansamblului și cea mai veche clădire păstrată în cadrul acestuia. Mult timp, edificiul existent a fost considerat o construcție ridicată în anul 1760, interesul principal fiind legat de prezența în interior a lespezii funerare a comitelui Laurențiu de Longo Campo, datată în anul 1300.
Totuși, existența unor console de piatră sculptată în stil gotic târziu și informațiile documentare cunoscute încă din secolul al XVII-lea sugerau o origine mult mai veche.
Cercetările arheologice desfășurate între anii 1963 și 1965, sub conducerea lui Dinu V. Rosetti, au confirmat această ipoteză.
Săpăturile au demonstrat că edificiul actual reprezintă de fapt corul unei biserici medievale de dimensiuni mai mari, a cărei navă a dispărut în timp. Fundațiile acesteia au fost descoperite și puse în evidență prin lucrările de restaurare.
Mai mult, sub pardoseala corului au fost identificate fundațiile unui cor și mai vechi, construit înaintea celui gotic și legat structural de fundațiile navei medievale. Descoperirea indică existența unei biserici anterioare, databilă înainte de anul 1300, putând fi pusă în legătură directă cu lespedea funerară a comitelui Laurențiu.
Istoria monumentului a cunoscut numeroase transformări. Biserica a fost incendiată de trupele otomane în anul 1737, fiind refăcută în 1760 prin grija egumenului Antoniu Ciobriu, utilizându-se structura corului medieval rămas în picioare. De-a lungul secolelor, nava vechii biserici a dispărut, iar edificiul și-a redus considerabil dimensiunile.
Ansamblul a fost restaurat la începutul anilor 1960 de arhitectul Ștefan Balș. Lucrările au urmărit eliminarea construcțiilor adăugate ulterior, punerea în valoare a monumentelor istorice și restituirea, pe cât posibil, a formelor originale. Restaurarea a redat ansamblului coerența arhitecturală și a evidențiat principalele etape ale evoluției sale istorice.
Arhitectură
Biserica „Sfântul Iacob” păstrează astăzi corul gotic al vechii biserici medievale. Cercetările și restaurările au permis evidențierea caracterului gotic al edificiului prin degajarea arcului triumfal dintre cor și navă, care fusese zidit după dispariția navei, precum și prin marcarea pe pereți a conturului bolții originale dispărute.
Ferestrele au fost readuse la dimensiunile lor istorice și completate cu elemente din piatră, iar portalul din fațada sudică a fost eliberat de construcțiile care îl obturau. În sacristia situată la nord au fost restaurate bolta și pardoseala veche și a fost redeschis accesul spre altar.
Turnul Bărăției constituie un reper arhitectural al centrului istoric al Câmpulungului. Construit în anul 1730 pe amplasamentul unui turn mai vechi, el păstrează la bază elemente medievale și a fost ridicat inițial până la o înălțime de aproximativ 13 metri.
La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost supraînălțat cu un nivel destinat orologiului și acoperit cu un acoperiș piramidal. În timpul restaurărilor moderne, turnul a fost eliberat de construcțiile care îi ascundeau fațadele, însă forma sa devenită familiară pentru locuitorii orașului a fost păstrată.
Casa parohială, datată în secolul al XVII-lea, reprezintă unul dintre cele mai valoroase exemple de arhitectură civilă din cadrul ansamblului. Clădirea este organizată peste pivnițe ample, boltite, parțial adâncite în pământ, iar la nivelul superior cuprinde încăperi boltite și un foișor cu arcade sprijinite pe coloane masive de zidărie. Deși transformările succesive îi modificaseră înfățișarea, cercetările efectuate înaintea restaurării au permis reconstituirea aspectului său istoric.
Astăzi, casa parohială se prezintă cu acoperiș în patru ape, pante accentuate și fațade readuse la proporțiile originale prin reducerea dimensiunii ferestrelor și eliminarea amenajărilor comerciale moderne.
În cadrul anexelor alipite casei parohiale au fost identificate și urmele unei foste bucătării, unde a putut fi reconstituită parțial o boltă pe trompe de colț ce susținea odinioară coșul de fum.
Patrimoniu istoric și arhitectural
Valoarea patrimonială a ansamblului este excepțională. Elementul cel mai important îl constituie lespedea funerară a comitelui Laurențiu de Longo Campo, datată în anul 1300 și aflată în interiorul bisericii. Aceasta reprezintă cel mai vechi document epigrafic medieval cunoscut din Țara Românească și, în același timp, cea mai veche mențiune scrisă a orașului Câmpulung.
Inscripția latină consemnează: „Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, anno Domini MCCC”, tradusă prin: „Aici este înmormântat comitele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300”.
În urma cercetărilor și restaurărilor au fost puse în valoare și alte vestigii importante: trei lespezi funerare din secolul al XVIII-lea, fragmente de ancadramente sculptate, nervuri gotice, capiteluri, fragmente de inscripții și o cheie de boltă. Unul dintre elementele remarcabile este un stâlp inscripționat cu numele parohului menționat de episcopul Baksic și cu anul 1646.
Pivnițele casei parohiale adăpostesc numeroase piese recuperate în timpul lucrărilor de restaurare, între care fragmente de sculptură în piatră și elemente arhitecturale provenite din vechea biserică medievală. În încăperile de la etaj sunt păstrate cărți ritualice de mare interes bibliofil.
Prin importanța descoperirilor arheologice, prin vestigiile gotice conservate și prin documentele epigrafice păstrate, Ansamblul Bărăției reprezintă una dintre cele mai valoroase mărturii ale Câmpulungului medieval.
Atracție turistică. Cum ajung?
Ansamblul Bărăției se află în centrul municipiului Câmpulung-Muscel, la capătul Bulevardului „Pardon”, pe strada Negru Vodă nr. 116. Poziționarea sa în inima vechiului oraș îi conferă un rol important în peisajul urban și îl transformă într-un obiectiv de referință pentru cei interesați de istoria și patrimoniul Câmpulungului.
Vizitatorii pot descoperi aici urmele uneia dintre cele mai vechi biserici catolice din spațiul românesc, fundațiile navei medievale scoase la lumină prin cercetările arheologice, Turnul Bărăției – unul dintre simbolurile orașului – și Casa parohială, remarcabilă prin pivnițele și încăperile sale boltite.
Municipiul Câmpulung este traversat de drumul național DN73, care leagă Piteștiul de Brașov, orașul aflându-se la aproximativ 52 km de Pitești și 84 km de Brașov.
Amplasarea centrală a ansamblului permite accesul facil atât pentru vizitatorii care ajung în oraș cu autoturismul, cât și pentru cei care doresc să exploreze zona istorică a fostei capitale medievale a Țării Românești.
Știi mai multe despre Turnul și ansamblul Bărăției din Câmpulung-Muscel, Argeș? Spune și altora!