Vatra MCP / Calendar Cultural / Anul 1760 în Cultura românească

1760 în Cultura românească

Descoperă aniversările, nașteri și decese, ale personalităților românești, precum și clădirile de patrimoniu construite în anul 1760, care ne oferă o imagine valoroasă a culturii noastre românești.
Anul 1760 (MDCCLX, secolul al 18-lea) a început într-o zi de marți și s-a încheiat într-o zi de miercuri. Populația Romaniei era estimată în anul 1760 la aproximativ 3,1 milioane de locuitori.

Anul 1760 în Cultura românească

Evenimente culturale și istorice din 1760

Blajul devine simbol al rezistenței culturale românești, fiind centrul educației confesionale. Activitatea tipografică se intensifică, iar limbajul folosit în texte devine mai apropiat de vorbirea curentă. În Muntenia, bisericile se împodobesc cu icoane pictate pe lemn, iar în Moldova, tinerii învățați devin preoți sau copişti. Tradițiile sezoniere sunt asociate cu sărbători religioase, contribuind la păstrarea identității culturale autohtone.
← anul 1759anul 1761 →

Clădiri și monumente de patrimoniu construite în anul 1760

Azilul din Sibiu
Azilul din Sibiu
Azilul este situat în Sibiu, str. Azilului, nr. 4 și pe str. Turnului 2 și 8, județul Sibiu.
Sibiu, Sibiu
Conacul Haret din Vlădeni, Botoșani
Conacul Haret din Vlădeni, Botoșani
Conacul Haret este situat in sat Vlădeni, comuna Corlăteni, nr. 54, județul Botoșani.
Vlădeni, Botoșani
Cula Burnaz din Crainici, Mehedinți
Cula Burnaz din Crainici, Mehedinți
Cula Burnaz din satul Crainici, județul Mehedinți, a fost o locuință-turn cu funcție de refugiu și apărare, ridicată pe moșia familiei Burnaz.
Crainici, Mehedinți
Mănăstirea Runc, Bacău - biserica îngerilor
Mănăstirea Runc, Bacău - biserica îngerilor
Mănăstirea Runc din Runc, județul Bacău, leagă tradiția de numele lui Ștefan cel Mare; biserica actuală a fost zidită în 1760.
Runcu, Bacău
Stăvilarul din Coșteiu, Timiș
Stăvilarul din Coșteiu, Timiș
Stăvilarul Coșteiu este situat pe canalul Bega, nod hidro Coșteiu, nr. 725, județul Timiș.
Coșteiu, Timiș
Turnul și ansamblul Bărăției din Câmpulung-Muscel, Argeș
Turnul și ansamblul Bărăției din Câmpulung-Muscel, Argeș
Ansamblul Bărăției din Câmpulung-Muscel reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice și arhitecturale ale orașului și unul dintre cele mai vechi ansambluri religioase romano-catolice păstrate în spațiul românesc.
Câmpulung, Argeș

Știai că (în anul 1760)

Hokusai Katsushika (Artă plastică, Pictori japonezi) = Pictor japonez născut în anul 1760 și decedat în anul 1849.Pictor japonez născut în anul 1760 și decedat în anul 1849.

Jacques Antoine Vallin (Artă plastică, Pictori francezi) = Pictor francez născut în jurul anului 1760 și decedat în jurul anului 1831.Pictor francez născut în jurul anului 1760 și decedat în jurul anului 1831.

Jacques Réattu (Artă plastică, Pictori francezi) = Pictor francez născut în anul 1760 și decedat în anul 1833.Pictor francez născut în anul 1760 și decedat în anul 1833.

Abbott Lemuel Francis (Artă plastică, Pictori britanici) = Pictor britanic născut în jurul anului 1760 și decedat în anul 1802.Pictor britanic născut în jurul anului 1760 și decedat în anul 1802.

Pierre Alexander Aveline (Artă plastică, Pictori francezi) = Pictor francez născut în jurul anului 1702 și decedat în anul 1760.Pictor francez născut în jurul anului 1702 și decedat în anul 1760.

Bazalt (Artă decorativă, Materiale) = 1. Rocă compactă de origine vulcanică, neagră, albăstruie, cenuşie, cu striaţiuni sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Folosită în vechime în arhitectură. 2. Ceramică neagră neglazurată, inventată de către ceramistul englez Josiah Wedgwood (circa 1760).1. Rocă compactă de origine vulcanică, neagră, albăstruie, cenuşie, cu striaţiuni sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Folosită în vechime în arhitectură. 2. Ceramică neagră neglazurată, inventată de către ceramistul englez Josiah Wedgwood (circa 1760).

Bazalt (Artă decorativă, Materiale) = 1. Rocă compactă de origine vulcanică, neagră, albăstruie, cenuşie, cu striaţiuni sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Folosită în vechime în arhitectură. 2. Ceramică neagră neglazurată, inventată de către ceramistul englez Josiah Wedgwood (circa 1760).1. Rocă compactă de origine vulcanică, neagră, albăstruie, cenuşie, cu striaţiuni sau diviziuni prismatice de formă neregulată. Folosită în vechime în arhitectură. 2. Ceramică neagră neglazurată, inventată de către ceramistul englez Josiah Wedgwood (circa 1760).

Marieberg (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Manufactură suedeză de porţelan şi faianţă localizată în apropierea oraşului Stockholm. A fost întemeiată de către Johann Eberhard Ludwig Ehrenreich între anii 1758-1759, fiind refăcută în urma incendiului din 1760. Îşi încetează activitatea la 1788. Produse: vase globulare, supiere, platouri. Color…Manufactură suedeză de porţelan şi faianţă localizată în apropierea oraşului Stockholm. A fost întemeiată de către Johann Eberhard Ludwig Ehrenreich între anii 1758-1759, fiind refăcută în urma incendiului din 1760. Îşi încetează activitatea la 1788. Produse: vase globulare, supiere, platouri. Colorit: verde smarald, roşu intens, negru şi violet. Epoci de creaţie: Ehrenreich, 1760-1766, caracterizată prin preeminenţa stilului rococo scandinav, nota caracteristică fiind redată de către forma de peşte, crab sau pasăre a butoanelor capacelor de vas; Berthavin, 1766-1769, caracterizată prin elemente decorative specific frabceze - cupidoni, flori graţioase, motive imprimate prin transfer, colorate negru, brun închis sau roşu; Sten, 1769-1784, carcaterizată prin fabricarea de vase în stil clasic, platouri cu bordură ajurată, chinoiseries şi figurine inspirate din personajele tablourilor lui Francois Boucher. Mărci de producător: E cu o coroană deasupra (epoca Ehrenreich); B cu o coroană deasupra (epoca Berthevin); Sten şi dedesubt MB (Marie-Berg), ultima epocă.vezi mai mult

Şcoală post-brâncovenească (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Etapa târzie a Şcolii brâncoveneşti, cuprinsă în linii mari între anii 1714-1760/80, urmând ca epoca domniilor fanariote (1711/16-1821) să impună definitiv influenţele cultural-artistice de factură greco-orientală. În cadrul Şcolii post-brâncoveneşti activează, de pildă, pictori iconografi din şcoal…Etapa târzie a Şcolii brâncoveneşti, cuprinsă în linii mari între anii 1714-1760/80, urmând ca epoca domniilor fanariote (1711/16-1821) să impună definitiv influenţele cultural-artistice de factură greco-orientală. În cadrul Şcolii post-brâncoveneşti activează, de pildă, pictori iconografi din şcoala lui Pârvu Mutu Zugravul şi pietrari formaţi pe şantierele brâncoveneşti şi cantacuzine. De altfel cel care-l urmează la tron pe Constantin Brâncoveanu este un Cantacuzino (1714-1716), astfel că există o scurtă epocă tranzitorie între brâncovenism şi postbrâncovenism, în care sunt continuate unele dintre ctitoriile civile sau religioase ale defunctului domnitor.vezi mai mult

Delft (Artă decorativă, Şcoli și Ateliere) = Centru manufacturier olandez renumit pentru fabricarea faianţei între secolele al XVI-lea şi al XIX-lea şi a tapiseriilor între sfârşitul veacului al XVI-lea şi veacul următor. Produsele din prima categorie aparţin tipului acoperit cu o glazură staniferă, similar maiolicii italiene, colorată în tonu…Centru manufacturier olandez renumit pentru fabricarea faianţei între secolele al XVI-lea şi al XIX-lea şi a tapiseriilor între sfârşitul veacului al XVI-lea şi veacul următor. Produsele din prima categorie aparţin tipului acoperit cu o glazură staniferă, similar maiolicii italiene, colorată în tonuri de albastru, verde-măsliniu, roşu-violaceu, brun, care serveşte ca fond pentru motive decorative inspirate din arta extrem-orientală sau orientală - veselă, vase de flori, plăci pavimentale, leagăne, colivii, mici bazine de apă, vase înguste cu capac, potişe, saboţi, statuete policrome (ultimele-tardiv). Faianţa veche (vieux Delft) a fost imitată pe scară largă în Europa, datorită calităţii pastei şi a decorului produselor. De la mijlocul secolului al XVII-lea sunt executate piese cu decor în camaieu albastru, dintr-o pastă de o excelentă calitate. În 1725 şi 1760 Delftul începe să decadă în urma concurenţei tot mai acerbe a faianţei englezeşti. Piesele mai târzii aparţin stilurilor chinezesc, identificat prin coloritul alb şi albastru, precum şi prin imitaţii ale porţelanului policrom originar din China - familiile neagră, roz, verde; stilului local, ale cărui motive decorative se încadrează arealului olandez de referinţă artistică; stilul porţelanului policrom de tip Meissen, încadrat din punct de vedere tipologic rococo-ului; statuete de ţărani olandezi în costume tradiţionale, saboţi, păsări, animale, precum şi o serie de imitaţii după gresia roşie chinezească. Există peste 88 de mărci de autor, dintre care cele mai cunoscute sunt: cele trei clopote, gheara, trandafirul, litera grecească alfa, securea, corabia aurie ş.a., însoţite adesea de monograma ceramistului executant. Manufactura de tapiserii din Delft este înfiinţată de către Franz Spierlink din Anvers la 1630, faima ţesătoriei fiind asigurată de către o succesiune de suite de un sporit rafinament în utilizarea elementelor decorative. Ca urmare sunt primite comenzi din Anglia, Suedia şi Danemarca, fiind înfiinţate noi ateliere de către Jost Jans Lanckert (sfârşitul veacului al XVI-lea) şi Maximilian van der Gucht (sfârşitul veacului următor). Caracteristice Delftului sunt verdurile, scenele de vânătoare, armoariile şi feţele de pernă şi de masă. Dintre cele mai cunoscute opere se pot aminti "Istoria lui Scipio", executată la 1610 la comanda unui demnitar engâlez şi în 1621 refăcută pentru curtea regală suedeză), "Istoria lui Alexandru cel Mare" (1619), "Bătălia pentru Nieuport" (1648)etc.. Mărci de autor: H urmat de un scut şi de litera D.vezi mai mult