Vila Drăghiceanu, Câmpulung Muscel - construcție în stil românesc
Vila a fost construita de catre Matei Drăghiceanu intre 1902 si 1905, fiind inaugurata de proprietar, cu certitudine, in anul 1905, conform relatarilor din presa timpului.
Vila Drăghiceanu – este o construcţie în stil românesc, realizată din piatră de Albeşti, aparţinând inginerului geolog Mathei Drăghiceanu, nepot după mamă al poetului Grigore Alexandrescu.
Faţada principală este continuată de o terasă, cu un foişor cu stâlpi de lemn la etaj. Faţada vestică şi cele laterale prezintă un turn belvedere, bovindouri si foişoare.
Iniţial, numele dat clădirii a fost de „Vila Maria”, după numele soţiei sale. Deşi a fost dusă la Paris la cei mai renumiţi medici, boala de care suferea, tuberculoza, n-a putut fi vindecată.
Aceasta şi-a petrecut mare parte din timp aici şi a murit în urma bolii de care suferea, tuberculoză. După Primul Război Mondial, vila a fost cumpărată pentru Şcoala Normală de Fete.
Casa a fost construită ing. Drăghiceanu în amintirea soţiei sale Maria, prima femeie licenţiată în litere din România, care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă la Câmpulung, fiind bolnavă de tuberculoză.
Pe de altă parte, medicii recomandau vremea plăcută a Câmpulungului pentru sănătatea soţiei sale. Nu în ultimul rând, exploatarea de calcar de la Albeşti îi oferea şansa unei afaceri de perspectivă. El organizează o exploatare modernă a carierei, dar se ocupă şi de realizarea planurilor de urbanism ale oraşului în calitate de preşedinte al „Societăţii de înfrumuseţare a Câmpulungului”.
Vila este localizată în partea de Nord-vest a oraşului, într-un parc foarte frumos, chiar pe creasta platoului Grui.
Restaurarea și redeschiderea Vilei Drăghiceanu
După o perioadă îndelungată în care a fost utilizată ca instituție de învățământ și, începând din anii 1950, ca parte a Spitalului de Pneumoftiziologie Câmpulung, Vila Drăghiceanu a trecut printr-un amplu proces de renovare și eficientizare energetică.
Intervențiile au cuprins înlocuirea integrală a tâmplăriei, refacerea pardoselilor și modernizarea instalațiilor clădirii. Rețelele electrice au fost înlocuite, au fost realizate instalația de împământare și sistemul de detecție și semnalizare a incendiilor, iar prizele, racordurile și corpurile de iluminat au fost schimbate. Pentru iluminare au fost montate lămpi cu tehnologie LED.
Clădirea a fost dotată cu instalații pentru ventilarea aerului și cu un sistem de încălzire prevăzut cu radiatoare. În interior au fost folosite vopsele ecologice, iar acoperișul a fost refăcut integral și izolat cu vată bazaltică rezistentă la foc. Toate terasele au fost hidroizolate pentru a limita pătrunderea apei și degradarea structurii.
Lucrările au urmărit și conservarea componentelor arhitecturale. Balustradele au fost recondiționate, tencuielile ornamentale au fost reparate, iar suprafețele din piatră au fost curățate de coloniile de alge, ciuperci și licheni. Piatra a fost tratată cu o soluție siliconică destinată obturării porilor și reducerii infiltrațiilor.
Pentru diminuarea consumului energetic au fost instalate panouri fotovoltaice, iar în apropierea clădirii a fost amenajată o stație pentru încărcarea autovehiculelor electrice. Prin aceste intervenții, vila și-a păstrat elementele arhitecturale caracteristice, fiind adaptată cerințelor contemporane de funcționare și siguranță.
La încheierea lucrărilor, Vila Drăghiceanu a fost deschisă publicului pentru prima dată după aproximativ 120 de ani, cu prilejul Zilelor Câmpulungului. În interiorul edificiului au fost oficiate căsătorii civile, iar vizitatorii au putut vedea încăperile restaurate și treptele din piatră, folosite în trecut ca fundal pentru fotografiile de nuntă. După această deschidere temporară, clădirea a reintrat în circuitul Spitalului de Pneumoftiziologie Câmpulung.
Matei Drăghiceanu (1844-1939) s-a născut la Târgovişte şi, după studiile făcute în ţară, a absolvit Şcoala Naţională Superioară din Paris. A realizat prima hartă geologică a României, a contribuit la elaborarea primei legi a minelor şi la proiectarea exploatărilor de mine din ţară. A devenit profesor şi director la Şcoala Naţională de Poduri, Şosele şi Mine, a înfiinţat „Societatea Inginerilor şi Tehnicienilor din Mine” şi a propus realizarea unei flote comerciale pe Dunăre.
Motivele pentru care a ales Câmpulungul ca reşedinţă s-au împletit. Ideile sale au deranajat o parte din clasa politică şi prezenţa sa în capitală nu era agreată în unele cercuri.
O vreme a fost chiar şi administrator a „Casei obştei moşnenilor câmpulungeni” şi preşedinte a Consiliului Judeţean Muscel. Cu alte cuvinte, o carieră de invidiat pentru acest fiu adoptiv al Muscelului.
Clădirea a fost alipită Spitalului unificat TBC, care deţinea deja, încă din 1950, vila Grant şi Vila Stătescu.
Știi mai multe despre Vila Drăghiceanu, Câmpulung Muscel - construcție în stil românesc? Spune și altora!