Primăria municipiul Câmpulung - frumusetea stilului neoromânesc

Clădirea Prefecturii (azi Primăria municipiul Câmpulung) este situara pe Str. Negru Vodă, nr.  127.

Clădirea a fost iniţial sediul Prefecturii de Muscel, fiind realizată în cadrul programului Ministerului Lucrărilor Publice de dotare a Vechiului Regat cu edificii publice pentru administrațiile județene, după proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet, începută în 1924.

Lucrările au fost finalizate abia în 1934, clădirea emblemă a oraşului fiind inaugurată la 21 noiembrie acel an.

Realizat în stilul neo-românesc, edificiul este o reușită sinteză între elemente de factură neo-brâncovenească cu cele de factură neo-romanică, neogotică și neo-bizantină.

Se remarcă în mod deosebit scara interioară de onoare, având balustrada cu ornamente ajurate (fitomorfe și fantastice), executate în piatră de Mateiaș, precum și tratarea rafinată a corpului central la nivelul fațadei principale, prevăzut la parter cu un amplu portal semicircular, iar la etaj cu o loggie cu arce înalte trilobate și cu trei balcoane bogat decorate, sugerând forma amvonului de biserică.

"Palatul Administrativ al Judeţului Muscel" a fost în decursul celor aproape nouă decenii:
- Prefectura Muscel (1934-1950)
- Sfatul Popular al Raionului Muscel (1950-1968)
- Muzeul Orăşenesc (1968-1979)
- Consiliul Orăşenesc (1979-1990)
- Primăria şi Consiliul Local Câmpulung (din 1990)

Din anul 1330, dupa victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung îsi stabileste resedinta de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al statului independent Tara Românească. 

Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic si administrativ al statului - Prima Capitala a Tarii Romanesti. 

Dupa mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arges, Câmpulungul continuat sa aiba calitatea de resedinta domneasca temporara. Este perioada domniilor "itinerante", când domnitorul se deplasa în diferite localitati din tara, în care îsi stabilea resedinte temporare. 

Atât Basarab I, cât si fiul si urmasul sau la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântati la Câmpulung. 

În climatul spiritual fecund al Câmpulungului au crescut, s-au format si si-au realizat opera stiintifica sau artistica numeroase personalitati ale culturii nationale: Constantin D. Aricescu, Stefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Nanu, Constantin I. Parhon, Ion Barbu, George Ulieru, Constantin Baraschi, Tudor Musatescu.