Muzeul Tiparului și al Cărții Românești Vechi, Târgoviște, Dâmbovița

Unic în țară prin evaluarea documentar-istorică și artistică a exponatelor, acest loc adăposteşte mărturii ale civilizaţiei unui popor, exprimată printr-unul din cele mai profitabile meşteşuguri – tiparul.Lângă poarta mare, folosită în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pe latura de sud-est a Curţii Domneşti, foarte aproape de biserica Sfânta Vineri, se află Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaş de cult. La…

Detalii

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, București

Clădirea Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi este găzduit într-o clădire construită în anii 1920 într-un stil care combină elemente arhitecturale de inspirație gotică – arcele frânte, cu cele de inspirație mediteraneană – loggiile, ce amintesc de vilele venețiene de secol XV.Patrimoniul muzeului este constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor, cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Din patrimoniul muzeului mai fac parte lucrări de grafică cu subiecte diverse: peisaje, portrete, vedute.Dintre exponatele cele mai de…

Detalii

Muzeul Prima școală românească, Brașov

Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov se află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. În acest loc s-au tipărit primele cărți în limba română de către diaconul Coresi, s-a scris prima gramatică românească de către Dimitrie Eustatievici în anul 1757, iar dascălul Costea a tradus primele cărți populare. Clădirea muzeului se compune vechea casă de învățătură construită în anul 1495, parterul și etajul construit în anul 1760 odată cu turnul cu ceas al bisericii.Vechii şcheieni, care practicau un negoţ de larg răsunet cu Moldova şi Muntenia, ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria…

Detalii