Casa atelier Gheorghe Petrașcu, Târgoviște, Dâmbovița

Muzeul a fost inaugurat la 12 aprilie 1970 încearcă să păstreze viu în memoria vizitatorilor locul în care artistul Gheorghe Petrașcu a ales, prin construirea casei cu atelier spațios, să lucreze retras și nestingherit de zgomotul marilor orașe.

Stilul său a fost influențat de Nicolae Grigorescu și consta în a folosi pe pânză o pastă consistentă. Motivele cele mai des întâlnite erau peisajele, casele, interioarele de atelier, natura moartă, portretele.

Au fost evidențiate în lucrările sale precum: „Intrarea la Curtea Domnească din Târgovişte”, „Casa după ploaie”, „Vedere la Târgovişte”, „Căldăruşa cu cârciumărese”,”Portret de băiat”, „Casă la Veneţia”. La etajul casei sunt expuse numai câteva dintre lucrările pictorului.

Muzeul arată și fotografii, scrisori, peneluri, şevaletul, obiecte personale care prezintă mai bine viața pictorului.
Orașul liniștit și patriarhal, situat în apropiere de București, cu o zonă pitorească și variată din punct de vedere al peisajului și având numeroase monumente și amprente ale unei istorii glorioase l-au ajutat pe artistul modest să-şi lege creația și viaţa de Târgovişte.

Expoziția permanentă are un puternic caracter memorial încercând, în limita impusă de patrimoniul deținut, să recreeze ceva din atmosfera atelierului cu fereastra largă spre nord și vedere spre grădină și pereții încărcați de lucrări.
Aici, în colecția de artă se regăsesc peisaje din diversele sale călătorii din țară (lunca Siretului, Dobrogea, Nicorești, Agapia etc) și străinătate: Egipt (1906), Italia, Spania, Balcic.

Artistul cunoștea împrejurimile orașului destul de bine în momentul în care se hotărăște în primăvara anului 1922 să-și clădească atelierul la Târgoviște, deoarece pictase în 1914 la Viforâta.
În anul 1926 deschide o expoziție personală la „Căminul Artelor” din București unde prezintă numeroase picturi, desene și acuarele, înfățișând peisaje din călătoriile sale în străinătate și din Viforâta, Aninoasa și Târgoviște.

Gheorghe Petrașcu (Gheorghe Petrovici, 1 decembrie 1872, Tecuci – 1 mai 1949, București) a fost un pictor și academician român, fondator al unui curent artistic, caracterizat printr-un colorit grav, concentrat și prin forța de evocare a obiectelor și priveliștilor, prinse în mediul lor imediat.
S-a născut în orașul Tecuci din România, într-o familie cu tradiții culturale. Părinții săi erau mici proprietari din ținutul Fălciu, Costache Petrovici-Rusciucliu și soția acestuia Elena, născută Bițu-Dumitriu.
Frate cu diplomatul, scriitorul și criticul literar și de artă Nicolae Petrașcu, Gheorghe Petrașcu arată de tânăr înclinații artistice, făcând primele studii la Universitatea Națională de Arte București.
La recomandarea lui Nicolae Grigorescu, primește o bursă pentru a se perfecționa în străinătate. După un scurt timp petrecut la München, pleacă la Paris, unde se înscrie la Academia Julian și lucrează în atelierul lui Bouguereau (1899-1902).
În anul 1920, Petrașcu s-a mutat pe fosta stradă Căpitan Aviator Demetriade Gheorghe nr. 3, în apropierea bulevardului Aviatorilor.

Locuința de aici era mai încăpătoare și stilul arhitectonic era un compromis între bogata ornamentație a arhitecturii vechi și stilul modernist.