Focșaniul de altădată, în imagini vechi

Focșani se află în județul Vrancea, regiunea istorică  Moldova.

Scurtă istorie a Focșaniului

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Focșani, încă din neolitic.  Prima atestare documentară a Focșaniului datează din 1575.

Vezi filmul Vatra MCP cu Focșaniul vechi, de altădată

Focșaniul, situat la confluența Moldovei cu Țara Românească, a evoluat de la un simplu sat la un important târg în secolul XVII, datorită poziției sale strategice pe rutele comerciale. Orașul a fost împărțit istoric în două entități – Focșanii Moldovei și Focșanii Munteniei – despărțite de pârâul Milcov, simbol al graniței istorice.

În 1862, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza, cele două părți s-au unificat într-un singur oraș.

Între Unire și Independență, Focșaniul a cunoscut o înflorire urbană: s-au înființat instituții importante precum Colegiul Național "Unirea", Spitalul, Grădina Publică și Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”.

În perioada interbelică, dezvoltarea a continuat, dar și tensiunile sociale s-au intensificat.

În epoca comunistă, orașul a trecut printr-un proces accelerat de industrializare și urbanizare, devenind un centru economic important al regiunii.

Focșaniul este astăzi recunoscut  pentru tradiția sa viticolă, dar și pentru rolul istoric în unificarea principatelor.

Poze vechi cu Focșaniul de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Focșani

• Palatul Administrativ – Construit în stil neoromânesc în perioada interbelică, Palatul găzduiește astăzi instituțiile centrale ale administrației județene și impresionează prin fațada sa monumentală.
• Muzeul de Istorie al Vrancei – Amenajat într-o clădire de patrimoniu, muzeul păstrează vestigii arheologice și documente relevante pentru istoria regiunii, fiind un centru cultural și educativ important.
• Muzeul Satului Vrâncean – Situat în Crângul Petrești, acest muzeu în aer liber reconstituie viața tradițională a satului vrâncean prin gospodării autentice, anexe și bisericuță de lemn.
• Obeliscul Unirii – Ridicat în 1977, marchează locul unde s-au întâlnit delegațiile Moldovei și Țării Românești pentru înfăptuirea Unirii din 1859, devenind simbolul orașului.
• Ateneul Popular „Maior Gheorghe Pastia” – Inaugurat în 1927, este un edificiu cultural elegant, ridicat prin contribuția filantropului Pastia, servind ca spațiu pentru concerte și evenimente artistice.
• Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” – Inaugurat în 1913, este un adevărat templu al artei dramatice, cu o arhitectură rafinată și o istorie culturală bogată, legată de marile nume ale scenei românești.
• Colegiul Național „Unirea” – Fondat în 1866, este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din Moldova, adăpostit într-o clădire istorică impozantă, simbol al educației focșănene.
• Palatul Justiției – Construit în stil neoclasic la începutul secolului XX, clădirea impunătoare găzduiește Muzeul Viei și al Vinului.

Personalități din Focșani

• Nicolae Teodorescu (1786–1880), pictor de biserici și muralist
• Cilibi Moise (1812–1870), povestitor evreu, umorist și autor de pilde și aforisme în limba română
• Gheorghe Tattarescu (1820–1894), pictor, pionier al neoclasicismului în pictura românească
• Costache Bălănescu (1830–1888), actor de teatru și traducător
• Dumitru C. Ollănescu-Ascanio (1849–1908), scriitor român
• Ion Mincu (1852–1912), arhitect, inginer și profesor, fondator al stilului neoromânesc
• Ștefan Gh. Longinescu (1865–1931), jurist, membru corespondent al Academiei Române
• Gheorghe Bogdan-Duică (1866–1934), istoric literar
• Gheorghe Gh. Longinescu (1869–1939), chimist și profesor, membru de onoare al Academiei Române
• Petre Liciu (1871–1912), actor
• Hortensia Papadat-Bengescu (1876–1955), prozatoare și nuvelistă interbelică
• Marin Simionescu-Râmniceanu (1883–1964), scriitor, critic și istoric literar
• Oscar Sager (1894–1981), neurolog
• Nutzi Acontz (1894–1957), pictoriță
• Ion Sava (1900–1947), regizor
• Alexandru Graur (1900–1988), lingvist, membru al Academiei Române
• Constantin C. Giurescu (1901–1977), istoric, membru al Academiei Române
• Ion Șt. Basgan (1902–1980), inginer și inventator
• Camil Baltazar (1902–1977), poet
• Leon Kalustian (1908–1990), jurnalist și scriitor de origine armeană
• Elie Dulcu (1908–1994), scriitor, editor și traducător
• Nicu Stoenescu (1911–1989), solist de romanțe și tangouri
• Suzana Bantaș (n. 1922), medic și artist
• Felicia Antip (1927–2013), scriitoare și publicistă
• Irina Mavrodin (1929–2012), poetă, eseistă și traducătoare
• Leopoldina Bălănuță (1934–1998), actriță
• Constantin Stihi Boos (1936–1992), muzicolog și traducător
• Cornel Coman (1936–1981), actor