Drobeta Turnu Severin de altădată, în imagini vechi

Drobeta Turnu Severin este  situată în județul Mehedinți, regiunea istorică Oltenia. În trecut, Drobeta Turnu Severin a avut denumirea de Turnu Severin.

Scurtă istorie a Drobetei Turnu Severin

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Drobeta Turnu Severin, încă din paleolitic. Prima atestare documentară a Drobetei Turnu Severin datează din sec. I Î.Hr.

Vezi filmul Vatra MCP cu Drobeta Turnu Severin veche, de altădată

Castrul Drobeta a fost primul centru urban important din Oltenia și Banat, fiind al treilea ca importanță în Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum. În 126 D.Hr.., sub Împăratul Adrian, a fost ridicat la rangul de Municipiu, având 14.000 de locuitori. Mai târziu, în 193 d.C., sub Împăratul Septimius Severus, Drobeta a devenit Colonie.

În perioada medieval Cetatea Severinului a fost construită de Regatul Maghiar ca un centru militar strategic, destinat să apere împotriva Țaratului Bulgar de Vidin, în apropierea ruinelor castrului roman Drobeta.

Primul ban de Severin, Luca, este menționat în 1233, în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei.

În 1241, invazia mongolă a devastat Severinul, iar regiunea a fost reorganizată sub guvernarea lui Litovoi. În 1247, românii din Severin sunt recunoscuți pentru rolul lor militar și economic, fiind înregistrați ca principalii apărători ai zonei dunărene în documentele coroanei maghiare.

După distrugerea Cetății Severinului, severinenii au fondat Cernețiul, o așezare mai protejată de incursiunile turcești, la aproximativ 6 kilometri de vechea cetate. Până la reconstrucția Severinului, Cernețiul a fost centrul administrativ și comercial al Mehedințiului, fiind moșie a fraților Buzești în 1602.

Orașul Turnu-Severin a fost întemeiat oficial pe 23 aprilie 1833, prin actul emis de Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica.

Poze vechi cu Drobeta Turnu Severin de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Drobeta Turnu Severin

Podul lui Traian - Realizat între anii 103-105 de Apolodor din Damasc, era printre cele mai lungi poduri ale epocii. Construit pentru a facilita deplasarea trupelor și transportul proviziilor, a avut un rol esențial în campaniile militare de cucerire a Daciei.
• Castrul Roman Drobeta - A fost un important centru militar, economic și religios al provinciei Dacia, situat strategic pe malul Dunării.
• Cetatea Severinului - Ridicată de Regatul Maghiar, lângă Castrul Roman Drobeta, având rol strategic în apărarea împotriva Țaratului Bulgar de Vidin. Fortificația includea șase turnuri de apărare, două valuri concentrice din piatră și un șanț cu apă.
• Muzeul Regiunii Porților de Fier - În 1912, prof. Al. Bărcăcilă a fondat „Muzeul Istoric al Liceului Traian”, care în 1926 s-a mutat într-o clădire nouă lângă castrul roman, devenind „Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin”. După 1945, muzeul și-a extins activitatea și a fost redenumit Muzeul Regiunii Porțile de Fier.

Personalități din Drobeta Turnu Severin

• Constantin Dimitrescu Severeanu (1840-1932), medic chirurg, fondatorul chirurgiei românești.
• I.G. Bibicescu (1848-1924), economist, guvernator al Băncii Naționale a României între 1914-1924.
• Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, academician și președinte al Academiei Române între 1938 - 1941.
• Gheorghe Țițeica (1873-1939), matematician, membru al Academiei Române.
• Alexandru Bărcăcilă (1876-1970), profesor de limbi clasice, fondator al Muzeului regiunii "Porțile de Fier"
• Ioan Jianu (1880-1972), medic în chirurgia vasculară, autoplastie, heterogrefe.
• Victor Gomoiu (1882-1960), medic chirurg și istoric al medicinei, ministru al sănătății (1940)
• Alice Voinescu (1885-1961), scriitoare, eseistă, critic de teatru. Prima româncă cu doctorat în filosofie (1913, obținut la Paris, Sorbona).
• Gheorghe Ionescu-Șișești (1885-1967), fondatorul agronomiei moderne românești.
• Ștefan Protopopescu (1886-1929), primul pilot și constructor de avioane din România.
• Dumitru Ghiață (1888-1972), pictor.
• Victor Daimaca (1892-1969), astronom, descoperitorul mai multor comete, omologate de Uniunea Astronomică Internațională.
• Grigore Florescu (1892-1962), arheolog, membru al Școlii Române din Roma, maestru în epigrafie latină, colaborator al Institutului de Arheologie al Academiei Române.
• Petre Sergescu (1893-1954), matematician, membru corespondent al Academiei Române (1937), istoric în filosofie matematică.
• Gheorghe Dumitrescu-Bistrița (1895-1992), preot, folclorist, creatorul revistei naționale de muzică, artă și folclor "Izvorașul" (1919-1941).
• Radu Cioculescu (1901-1961), muzicolog, eseist, scriitor (primul traducător al lui M. Proust în limba română).
• Ștefan Odobleja (1902-1978), părintele ciberneticii generalizate.
• Șerban Cioculescu (1902-1989), critic literar, membru al Academiei Române.
• Ion Biberi (1904-1990), prozator, eseist și critic literar.
• Gheorghe Anghel (1904-1966), sculptor.
• Alexandru Dima (1905-1979), critic și istoric literar.
• Paul G. Dimo (1905-1990), inginer român, membru titular al Academiei Române, creator al unor sisteme electromagnetice, Analiza nodală, Metodele REI și Analizatorul grafic, care îi poartă numele pe plan mondial.
• N.I. Herescu (1906-1961), latinist, poet, prozator.
• Nicușor Predescu (1919-1986), violonist, concertmaestru, compozitor și dirijor.
• Ion Grecea (1922-1999), scriitor, prozator.
• Ion Ioanid (1926-2003), memorialist, disident, crainic al postului de radio "Europa Liberă".
• Alexandru Boboc (n. 1932), filosof, specialist în istoria filosofiei, filosofia valorilor și a culturii, semiotica și filosofia limbajului.
• Ioan-Ioviț Popescu (n. 1932), fizician român, nominalizat în 1981 pentru Premiul Nobel în fizică pentru contribuții în spectroscopia multifotonică și laser.
• Geo Saizescu (n. 1932), regizor, scenarist, interpret.
• Emil Moise-Szalla (n. 1933), pictor, scenograf.
• Ileana Stana-Ionescu (n. 1936), actriță de teatru și film.
• Virgil Ogășanu (n. 1940), actor de teatru și film.
• Anghel Mora (1949-1990), regizor de film, scenarist, actor, poet și cântăreț folk.
• Ștefan Popa-Popas (n. 1955), artist plastic, caricaturist.