Râmnicu Sărat de altădată, în imagini vechi

Râmnicu Sărat se află în județul Buzău, regiunea istorică Muntenia. În trecut, Râmnicu Sărat a avut denumirea de Slam Rîmnic.

Scurtă istorie a localității Râmnicu Sărat

Urme ale civilizatiei umane s-au descoperit în Râmnicu Sărat, încă din neolitic.  Prima atestare documentară a Râmnicului Sărat datează din 1439.

Vezi filmul Vatra MCP cu Râmnicu Sărat vechi, de altădată

Cea mai veche mențiune documentară a numelui „Râmnicu Sărat” datează din 1439, într-un privilegiu acordat de Vlad Dracul. Orașul este atestat pentru prima dată în 1474.

La sfârșitul secolului XIX, Râmnicu Sărat era reședința județului cu același nume și avea o populație de 13.134 de locuitori. În perioada interbelică, orașul a avut o populație de 14.535.

În perioada comunistă, a fost cunoscut pentru închisoarea Râmnicu Sărat, unde au fost deținuți lideri politici importanți.

În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ și a fost inclus în județul Buzău, iar în 1994 a devenit municipiu.

Poze vechi cu Râmnicu Sărat de altădată

Atracții, Monumente și Obiective din Râmnicu Sărat

• Gara Râmnicu Sărat – O stație de cale ferată importantă, care face legătura între Râmnicu Sărat și alte orașe din regiune. Clădirea gării, cu arhitectură specifică epocii, este un punct de interes pentru cei care vizitează orașul și pentru pasionații de istorie și infrastructură.
• Închisoarea Râmnicu Sărat – Faimoasă în perioada comunistă pentru detenția unor personalități politice importante, cum ar fi Ion Mihalache și Corneliu Coposu. Închisoarea a fost desființată în 1963, iar astăzi rămâne un simbol al rezistenței împotriva regimului opresiv.
• Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” – Un muzeu dedicat artei și culturii locale, cu expoziții ce ilustrează tradițiile, istoria și evoluția orașului Râmnicu Sărat. Muzeul poartă numele scriitorului și memorialistului Octavian Moșescu, originar din acest oraș.
• Primăria Orașului din Râmnicu Sărat – Clădirea Primăriei este un exemplu de arhitectură locală și un loc important pentru administrația orașului. Ea reflectă istoria și dezvoltarea urbanistică a Râmnicului Sărat.
• Casa Moșescu – Reședința familiei Moșescu, o clădire cu semnificație istorică pentru oraș, fiind legată de viața și activitatea literară a lui Octavian Moșescu. Casa este un obiectiv de interes pentru iubitorii de istorie locală și literatură.
• Palatul Lupescu – O clădire impresionantă, cu arhitectură elegantă, care a fost reședința unei familii înstărite din Râmnicu Sărat. Palatul este un exemplu de arhitectură din perioada interbelică și atrage vizitatori datorită aspectului său distinctiv.

Personalități din Râmnicu Sărat

• Nicolae Fleva (1840 - 1920), avocat, jurnalist, membru în Adunarea Deputaților și primar al Bucureștiului între anii 1884-1886.
• Ștefan Minovici (1867 - 1935), chimist, membru corespondent al Academiei Române.
• Petre Antonescu (1873 - 1965), arhitect, pedagog, restaurator de monumente istorice și academician, creatorul Arcului de Triumf, cât și a Palatului Ministerului Lucrărilor Publice din București.
• Florica Cristoforeanu (1887 - 1960), cântăreață de operă, operetă și lied.
• Traian Săvulescu (1889 - 1963), biolog și botanist, fondator al Școlii românești de fitopatologie, membru și președinte al Academiei Române.
• Petre Iorgulescu-Yor (1890 - 1939), pictor.
• Constantin Paraschivescu-Bălăceanu (1893 - 1979), avocat, jurist, președinte al baroului București, și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București.
• Octavian Moșescu (1894 - 1982), publicist, editor, memorialist, colecționar de artă și poet.
• Gheorghe Manea (1904 - 1978), inginer, membru corespondent al Academiei Române.
• Stelian Cucu (1904 - 1985), profesor, poet, eseist, traducător.
• Saul Steinberg (1914 - 1999), desenator și grafician american născut în Râmnicu Sărat, faimos pentru lucrările sale publicate în ziarul american The New Yorker.
• Costin Murgescu (1919 - 1989), economist, diplomat, academician.
• Teodor Oroveanu (1920 - 2005), inginer, membru corespondent al Academiei Române.
• Aristide Halanay (1924 - 1997), matematician, profesor emerit al Universității din București.
• Titel Constantinescu (1927 - 1999), scriitor, regizor.
• Elena Forțu (n. 1929), pictoriță, creatoare de costume de teatru și film.
• Constantin Doldur (n. 1939), jurist român, judecător la Curtea Constituțională a României (1998-2006).
• Negoiță Lăptoiu (n.1939), istoric, critic de artă, profesor universitar la Facultatea de Arte Vizuale din Oradea.
• Smaranda Oțeanu-Bunea (n. 1941), compozitoare, critic muzical.
• Virgil Diaconu (n. 1948), scriitor.
• Valeriu Sterian (1952 - 2000), compozitor și interpret de muzică folk.
• Adrian Oțoiu (n. 1958), prozator, eseist, traducător.