Alexandru SEVERIN, sculptor
Alexandru SEVERIN, cu numele adevărat, Alexandru Talpoşin, s-a născut in anul 1881, la Turnu Severin si a încetat din viata in anul 1956, la Bucureşti.
În 1910 Alexandru Severin ajunge la Florenţa, unde va intra în atelierul unui apropiat al României şi al familiei regale, Raffaelo Romanelli. Acesta a realizat în perioada 1902 – 1913 mai multe sculpturi de for public sau decorative în Bucureşti, Iaşi sau la Castelul Peleş.
Pe această filieră putem înţelege apropierea de mai târziu dintre Severin şi Casa Regală. Periplul din Italia se încheie după doi ani, la sfârșitul cărora sculptorul se reîntoarce la Paris, până la începutul Războiului Balcanilor (1914).
În 1915, Alexandru Severin era la apogeul carierei : obținuse de două ori premiul al II-lea la Saloanele oficiale din 1913 și 1915, expusese deja în Franța și în Italia. La Paris, Severin prezentase trei sculpturi din ipsos la Salonul Societății Naționale a Artelor Plastice din 1907, în același timp cu colegul său Constantin Brâncuși.
Nu există nici o mărturie despre raporturile dintre Severin și Brâncuși, dar în jurnalul lui Severin se păstrează câteva impresii despre celebrul sculptor de la Hobița. Rândurile lui Severin dovedesc că acesta nu vedea cu ochi buni, ba chiar era gelos pe succesul lui Brâncuși : « Brâncuși nu citia, nu studia, nu se instruia, se mulțumea să facă pe originalul în artă… Poate că va reuși, îmi spuneam. Era tenace, dară nu deștept ; ciobănelul din munții Gorjului începea să aibe semne de… ne-echilibru, de zăpăceală artistică la care mulți se închină astăzi, dară… ce artă va rămâne ?! Ce va alege timpul ?! »
„Cap de bătrân” (1911) reprezintă un studiu sculptural de expresie intensă, cu trăsături adânc marcate și barbă bogată, modelate energic.
„Avântul” (1910) este o lucrare sculpturală cu puternică tensiune ascensională, sugerată de ridicarea capului și de tratarea masivă a blocului.
„Cap de copil” (1907–1910) este un studiu sculptural expresiv, surprinzând delicatețea și fragilitatea copilăriei printr-o modelare liberă și o ușoară înclinare a capului.
„Alee în pădure – Regina Maria în grădina Palatului Cotroceni” (1936, pastel pe hârtie, 46 × 56 cm, semnat stânga jos cu negru.) evocă, prin Alexandru Severin, o prezență regală absorbită de liniștea naturii.
„Dem. I. Dobrescu” (1921), bronz patinat, 60 × 50 × 43 cm, realizat de Alexandru Severin, redă un bust cu trăsături ferme și tors amplu modelat, într-o compoziție sobră și echilibrată.
Știi mai multe despre Alexandru SEVERIN, sculptor? Spune și altora!