Athanasie CONSTANTINESCU, sculptor, pictor
Athanasie CONSTANTINESCU s-a născut in anul 1865.
A urmat, în perioada 1883–1891, cursurile Școlii de Belle-Arte din București, avându-l ca profesor pe Ion Georgescu. La absolvire a fost considerat unul dintre tinerii artiști care urmau o carieră de succes în domeniul sculpturii. Sub îndrumarea profesorului său, a obținut primul loc la concursul organizat pentru acordarea burselor de studii în străinătate, cu lucrarea „Narcis privind apa limpede a unui izvor”.
În timpul studiilor a obținut cincisprezece mențiuni onorabile, două medalii de bronz și trei medalii de argint.
Bursa i-a fost acordată pentru patru ani, începând cu 1 aprilie 1892: trei ani la Paris și un an la Roma și Florența. Înainte de plecarea la Paris, a realizat o serie de lucrări pe care le-a donat instituțiilor din țară: bustul în mărime naturală al lui Gheorghe Asachi, bustul lui Tudor Vladimirescu, Ioan Brătianu, statuetele „Dorobanțul” și „Vânătorul” și miniaturile din teracotă „Horia”, „Cloșca” și „Crișan”.
La Paris s-a înscris la Academia Julian. Conform regulamentului bursei, a trimis anual lucrări la București pentru a demonstra evoluția sa artistică. În primul an a realizat bustul actorului Grigore Manolescu în rolul lui Hamlet, expus în 1895 în foaierul Ateneului Român. A trimis ulterior „Minerva” (bronz) și o interpretare „Alexandru Macedon și Diogene”, după Puget. În gips a realizat bustul lui Traian, după originalul aflat la Luvru, intenționând să îl vândă autorităților române.
„I.C. Brătianu”, terra cotta, 30 × 19 × 38 cm, realizat de Athanase Constantinescu, prezintă bustul cu barbă bogată și vestă, modelat expresiv, cu volum compact și prezență sobră.
În cel de-al patrulea an, petrecut la Roma și Florența, a realizat bustul lui Gheorghe Tattarescu, destinat turnării în bronz pentru Ateneul Român și pentru Școala de Belle-Arte din București. Tot în perioada studiilor din Italia a realizat un bust al lui Traian, donat Cercului literar „Ovidiu” din Constanța.
Critica de artă de la sfârșitul secolului al XIX-lea l-a privit ca pe o mare speranță a sculpturii românești. S-a evidențiat în portretistică, încă din perioada studiilor la Academia Julian. George Oprescu a considerat că cea mai reușită lucrare a sa a fost „Portretul lui Hamlet”, în care a figurat portretul actorului Grigore Manolescu. În această lucrare, sculptorul a dovedit un interes special pentru model, reușind să înțeleagă contextul și sentimentele actorului în timpul interpretării rolului.
După anul 1897, activitatea sa creativă a intrat într-o perioadă de diminuare. În 1898 a realizat lucrarea din marmură „O senzație intimă”, însă din 1899 cariera sa a cunoscut un declin accentuat, orientându-se mai ales către lucrări decorative pentru monumente religioase și clădiri din București. A lucrat sub îndrumarea arhitectului André Lecomte du Noüy la restaurarea Bisericii Trei Ierarhi din Iași, la decorarea fațadei Băncii Naționale a României, la Monumentul de la Plevna și la liceul din Ploiești. A realizat partea sculpturală a Casei de Depuneri și Consemnațiuni din București.
În 1901 a adresat o petiție Ministerului Instrucțiunii Publice pentru ocuparea unui post de profesor la catedra de desen și modelaj. În acea petiție a precizat că cinci dintre lucrările sale se aflau în colecțiile Pinacotecii Statului. El însuși a recunoscut că cea mai mare parte a activității sale s-a încadrat în arta decorativă, domeniu care l-a consacrat, dar care în cele din urmă l-a împins într-un con de umbră.
Astăzi sunt cunoscute lucrări precum „Bust de femeie (studiu)”, „Tânăr (studiu)”, „Bătrân (studiu)” – aflate la MNAR, teracota „Tudor Vladimirescu” de la Muzeul din Golești și „Grigore Manolescu în Hamlet” la Muzeul Teatrului Național din București. Petre Oprea a caracterizat opera sa ca fiind de linie academică, cu excepția portretului lui Hamlet, pe care l-a considerat marcat de un avânt romantic anterior orientării academice definitive.
Expoziții personale
1896 – București: „Alexandru și Diogene” (după Pierre Puget), „Bustul lui Horia”, „Bustul Cloșca”, „Bustul lui Crișan”, „Bustul lui Grigore Asachi”, „Bustul lui Tudor Vladimirescu”
1894 – București: „Andromeda”
1893 – București: „Hamlet”, „Portretul actorului Grigore Manolescu”
Participări expoziționale
1897 – Expoziția artiștilor în viață (șase lucrări, inclusiv „Andromeda”, „Alexandru și Diogen”, „Statuia imperatorului Traian”, „Bustul imperatorului Traian”)
Premii și distincții
1897 – Medalia clasa a III-a la Expoziția artiștilor în viață
Știi mai multe despre Athanasie CONSTANTINESCU, sculptor, pictor? Spune și altora!