Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Mina BYCK WEPPER, pictor

Mina Byck Wepper s-a născut in anul 1899, la Bârlad, județul Vaslui, si a încetat din viata in anul 1964.

A fost eleva lui Frantz von Stuck la Academia de Artă din München. Încurajată și coordonată o vreme de Nicolae Tonitza, pictorița Mina Byck Wepper se va impune rapid în rândul breslei feminine, devenind încă din cursul anilor ’20 una dintre cele mai importante artiste autohtone.

Autoportret – Mina Byck-Wepper

„Autoportret” (ulei pe carton, 64,6 × 49,5 cm) prezintă chipul artistei într-o compoziție echilibrată, cu privire calmă și atitudine sigură. Prin modelarea clasică a feței și cromatica sobră, Mina Byck-Wepper transmite luciditate și discreție interioară.

Natură Statică cu Vase cu Gălbenele și Bombonieră – Mina Byck Wepper

„Natură Statică cu Vase cu Gălbenele și Bombonieră” (ulei pe carton, 50 × 60 cm, semnat stânga jos, cu brun „Mina Byck Wepper”) redă, în stilul Minei Byck Wepper, o compoziție luminoasă, cu flori vibrante și accente decorative.

Crenguțe de Cireș – Mina Byck Wepper

„Crenguțe de Cireș” (ulei pe carton, 49,5 × 64,5 cm) surprinde delicatețea florilor și armonia cromatică a naturii, în viziunea picturală a Minei Byck Wepper.

Natură statică cu păpușe chinezească, canceu și cărți – Mina Byck Wepper

Natură statică cu păpușe chinezească, canceu și cărți (u/c) reunește flori galbene, o păpușă și obiecte dispuse decorativ, într-o compoziție intimă, cu accente cromatice calde și echilibru delicat, specific sensibilității lui Mina Byck Wepper.

Fiind elevă sia a Ceciliei Cuţescu Storck, a participat la numeroase expoziţii prin care a reuşit să atragă atenţia publicului bucureştean, cât şi a criticilor vremii, devenind un nume important al perioadei respective.

Colecţia Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o serie de lucrări variate semnate de artistă, atât peisaje în aer liber (”Balcic”, ”Casă veche”, ”Cetatea Şoimoş”), cât şi naturi statice şi un autoportret.

În momentul declanşării valului de măsuri anti-evreieşti artista îşi redefineşte personalitatea creatoare, apropiindu-se de dramatismul expresionist şi apoi de arta militantă. Martoră a masacrelor din timpul Rebeliunii Legionare (21-23 ianuarie 1941), artista se retrage din viaţa publică, renunţând să mai lucreze. Din această cauză a intrat într-un con de umbră după al doilea război mondial, arta ei fiind reconsiderată abia mai târziu.