Șerban Zainea, pictor, gravor
Șerban Zainea s-a născut in anul 1907 si a încetat din viata in anul 1990.
A provenit dintr-o familie modestă, părinții săi având o băcănie care a susținut creșterea celor șase copii. Între anii 1914–1921 a urmat școala primară la Brăila, după care a lucrat în diverse locuri, inclusiv ca ucenic la o strungărie și în mediul comercial din port, urmând în paralel Școala Practică Comercială a Camerei de Comerț din Brăila.
Serban Zainea a studiat la Academia de Arte Plastice din București sub Camil Constantin și Artachino.
Debutul artistic s-a produs în anul 1928, când a expus la Salonul Oficial de Grafică, iar în 1932 a participat la Salonul Oficial atât la secția pictură și sculptură, cât și la cea de grafică. În 1933 a expus din nou la Salonul Oficial de pictură și sculptură.
În anul 1934 a plecat în Italia, unde a studiat pictura cu Felice Carena, la Academia de Belle Arte din Florența, între 1934 și 1936. Revenit în țară în 1936, participările sale expoziționale din acel an au fost remarcate prin cronici favorabile, iar în 1937 s-a angajat prin concurs la Fabrica de Timbre ca desenator și a fost trimis pentru specializare la Viena, unde a urmat cursuri de design și gravură la Academia de Desen și Gravură, sub îndrumarea profesorului Ferdinand Lorber, între 1937 și 1938.
În primăvara anului 1941 a fost angajat la Banca Națională a României, moment care a devenit decisiv pentru întreaga sa carieră. Conducerea băncii, confruntată cu necesitatea tipăririi unor noi bancnote și refuzând realizarea lor la Fabrica de Timbre, a optat pentru angajarea gravorului Șerban Zainea. Activitatea din bancă i-a asigurat stabilitate materială și un cadru tehnic în care a putut valorifica pe deplin acumulările sale în gravură, ajungând la o consacrare profesională în domeniul tipăriturilor de securitate.
Pe lângă activitatea pentru B.N.R., a realizat proiecte și clişee pentru:
- bonuri de alimente și îmbrăcăminte (cartele „pe puncte”) pentru Ministerul Comerțului;
- timbre fiscale în serii cu valori mari, executate pentru a îngreuna falsificarea;
- bilete și forme tipărite pentru Loto–Pronosport, care, după punerea în circulație a machetelor sale, nu au mai generat falsuri;
- obligațiuni C.E.C. de 4% cu valori nominale de 25, 50, 100 și 200 lei, cu elemente de siguranță;
- legitimații de serviciu pentru Consiliul de Stat și formulare pentru pașapoarte;
- tichete „dolari” utilizate de Navrom;
- diverse hârtii de valoare și imprimate care cereau un nivel ridicat de protecție.
În 1967 a fost distins pentru activitatea sa cu Ordinul Muncii clasa a III-a.
Șerban Zainea a fost autorul a 123 de mărci poștale, dintre care 118 în perioada 1955–1966. A realizat prin gravură manuală în oțel (taille-douce) 20 de timbre, restul fiind obținute prin heliogravură.
„Bancnota de 1.000 de lei” (1950, recto, cu „iris” de siguranţă, Colecţia dr. Romeo Cîrjan) realizată de Șerban Zainea prezintă efigia centrală și elemente decorative de stat.
„Machetă pentru marca poștală de 2 lei – Cervantes” (1955, emisiunea „Mari aniversări culturale”, Muzeul Național Filatelic) realizată de Șerban Zainea redă portretul scriitorului în cadru ornamental.
În calitate de gravor al B.N.R., a realizat proiecte și clişee pentru bancnote în mai multe momente-cheie:
- 1945: bancnote de 20 și 100 lei;
- 1947: bancnote de 100.000 și 1.000.000 lei, tipărite în offset, cu măsuri de siguranță care au făcut falsificarea extrem de dificilă;
- 1949: bancnota de 500 lei;
- 1950: bancnota de 1.000 lei, realizată prin combinație de taille-douce și offset, fiind menționată introducerea, pentru prima dată în România, a metodei de siguranță numite „iris”; în același an a realizat și un bilet de tezaur de 20 lei pentru Ministerul de Finanțe;
- 1952: în contextul reformei monetare, a realizat peste 30 de proiecte, dintre care au fost alese cele care au stat la baza seriilor de bancnote emise atunci (1, 3, 5, 10, 25, 100 lei), proiectele sale păstrând un accent de specificitate națională;
- 1966: a executat schițe pentru o nouă generație de bancnote, din care au fost selectate proiecte pentru valori nominale de 1, 3, 5, 10, 25, 50 și 100 lei.
Expoziții ale artistului
După pensionare, a revenit la pictură și a început să expună mai frecvent, într-un registru de șevalet pe care cronicile l-au remarcat ca diferit de „migala autorului de bancnote”, fără ca analiza atentă a nuanțelor să dispară din stilul său.
- 1975 – Expoziție personală, „Căminul Artei”, București
- 1971 – Expoziție personală, Galeriile „Simeza”, București
- 1969 – Expoziție personală, Sala Clubului Finanțe–Bănci (str. Doamnei nr. 2), București
Premii și distincții
- 1967 – Ordinul Muncii, clasa a III-a (pentru activitatea desfășurată în cadrul Băncii Naționale a României)
- Machetele sale filatelice au fost premiate la expoziții filatelice în 1964 (București și Paris) și 1966 (București) cu medalii de bronz.
Șerban Zainea a rămas, prin munca sa de atelier și prin disciplina gravurii, unul dintre artizanii discreți ai imaginii oficiale românești de pe bancnote și mărci poștale.
Știi mai multe despre Șerban Zainea, pictor, gravor? Spune și altora!