Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Maria BRATEŞ PILLAT, pictor

Maria Brateş Pillat (Procopie-Dumitrescu) s-a născut in anul 1892, la Bucureşti si a încetat din viata in anul 1975, la Bucureşti.

A fost fiica fruntașului liberal Ion Procopie-Dumitrescu, deputat și primar al Bucureștiului (1877–1878, 1901), și a Ecaterinei (născută Niculici).

A fost căsătorită din 1915 cu poetul Ion Pillat (1891–1945) și a avut doi copii, pe Pia (1916-2011) și pe Dinu (1921-1975).

A făcut în particular clasele primare și secundare, a studiat pianul și a luat lecții de desen și perspectivă cu Costin Petrescu și lecții de desen și pictură cu Jean Al. Steriade. La îndemnul acestuia din urmă debutează în 1914, la Salonul Tinerimii Artistice, folosind pseudonimul I. Brateș (numele unui afluent al Prutului), primind Premiul la Salonul Tinerimii artistice.

Artista s-a manifestat activ între cele douã războaie mondiale, cu participãri în epocã la expoziţii colective şi individuale, în ţarã şi în străinătate, fiind deosebit de apreciatã de criticii vremii, George Oprescu, Alexandru Busuioceanu, Ion Frunzetti, Ştefan Neniţescu, printre mulţi alţii dar şi de maeştrii artelor frumoase, precum Nicolae Tonitza, Olga Greceanu, Ion Ștefănescu, etc.

Activitatea sa artistică a fost remarcată în presa culturală a epocii, una dintre prezentările importante fiind dedicată expoziției sale organizate în anul 1937, în sala Ileana a „Cărții Românești”, eveniment comentat de H. Blazian în revista „Adevărul literar și artistic”, anul XVIII, nr. 847, din 28 februarie 1937.

„Adevărul literar și artistic”, anul XVIII, nr. 847

În această expoziție, Maria Brateș-Pillat a prezentat o serie de lucrări de acuarelă, care au atras atenția criticii prin evoluția tehnică și prin capacitatea de a reda cu sensibilitate subiectele alese. În analiza sa, H. Blazian remarca faptul că artista „evoluează în virtuozitatea acuarelei cu un nestăpânit avânt inovator”, subliniind interesul său pentru definirea volumelor și pentru rezolvările plastice ale compoziției.

Tătăroaică – Maria Brateș-Pillat

Criticul observa în lucrările sale „frumoase definiri de volum, pe lângă obișnuitele rezolvări de linii și planuri”, considerând că artista urmărește să atingă „maximum de expresivitate ce se cuvine prezentării genului ... D-na Pillat nu caută nici armoniile dulci, nici efectul ieftin. Cu mijloace probe și simple, izbutește să descrie și să caracterizeze, să evoce și să cuprindă emoții.”

Expoziția din sala Ileana a fost una dintre manifestările artistice importante ale momentului, reunind lucrări ale mai multor artiști. În cadrul prezentării, erau menționate și alte lucrări expuse, printre care sculptura „Țărancă” de G. Manea, un portret realizat de Celine Emilian, lucrarea „Bacantă” de R. Hette, sculptura „Bărfitoarele” de Eugen Drăguțescu, lucrarea „Femei cu vreasc” de N. Brana, precum și un portret semnat Maria Pillat.

Cariera ei în plinã ascensiune a fost brutal curmatã în 1949, când a fost arestatã ca fostã moşieriţã şi închisã într-un penitenciar din Botoşani, iar apoi trimisã pentru cinci ani cu domiciliu forţat la Miercurea-Ciuc.

După eliberare i se refuză constant participarea la orice expoziție de pictură din ţară.