Marga ȘTEFĂNESCU, ilustrator, grafician
Marga ȘTEFĂNESCU s-a născut la 25 martie 1913, în București, într-o familie cu puternice preocupări artistice, si a incetat din viata in anul 2015.
Tatăl său, Eugeniu Ștefănescu-Est, poet simbolist și talentat grafician, realizase încă din 1904 coperta primului număr al revistei „Furnica”.
A urmat Academia de Arte Frumoase din București, pe care a absolvit-o în 1940, formându-se într-un climat artistic dominat de grafica editorială și ilustrația de carte, avandu-i profesori pe profesori pe Constantin Artachino și Camil Ressu.
Activitatea artistică a Margăi Ștefănescu s-a desfășurat intens, deși relativ scurt, între 1941 și 1947. În această perioadă a devenit una dintre cele mai importante ilustratoare de presă și carte pentru copii din România. A colaborat în special cu „Ziarul copiilor”, unde a realizat una dintre cele mai longevive serii de benzi desenate din perioada interbelică, intitulată „Poznele lui Rică”.
Din 1942, a devenit principala ilustratoare a editurii Bucur Ciobanul, condusă de scriitorul Mihail Drumeș. În cadrul colecției săptămânale „Bucuria copiilor”, editura a publicat peste o sută de titluri destinate publicului tânăr, ilustrate în mare parte de Marga Ștefănescu.
Pe lângă activitatea editorială, a colaborat cu reviste precum „Femeia”, „Nastratin” și „Păcală”, unde a publicat desene și caricaturi, alături de artiști precum Ion Popescu-Gopo.
După 1948, odată cu desființarea presei particulare de către regimul comunist, activitatea editorială a artistei a fost întreruptă. A lucrat ca graficiană la Ministerul Agriculturii și a fost trimisă pentru scurt timp la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din Galați, unde a predat desen tehnic.
Stabilită definitiv la Galați, s-a recăsătorit cu medicul endocrinolog Ionel Ciurdăreanu. În cadrul facultății a editat gazeta „Ghimpele”, unde a publicat caricaturi și desene satirice. După transferul facultății la Iași, în 1959, a continuat să lucreze ca profesoară de desen, limba engleză și limba franceză în învățământul preuniversitar din Galați până la pensionarea sa, în 1971.
Deși opera sa a fost foarte populară în anii războiului, artista a dispărut treptat din atenția publicului după 1947, fiind redescoperită abia în ultimele decenii de cercetători ai istoriei benzii desenate și ai graficii românești. Recuperarea operei sale se datorează în mare parte cercetărilor istoricului de bandă desenată Dodo Niță, precum și studiilor criticului de artă Corneliu Stoica.
În pofida faptului că a publicat doar aproximativ un deceniu, intensitatea activității sale editoriale și popularitatea desenelor au consacrat-o drept una dintre pionierii benzii desenate românești.
„Fata moșului cea cuminte” (1943, copertă și ilustrații de Marga Ștefănescu, Editura „Universul”, 24 pagini) este un basm popular în versuri de Teodor Castrișanu destinat copiilor de 8–12 ani.
„Povestea poveștilor” (copertă și ilustrații de Marga Ștefănescu, Editura Națională Gh. Mecu, 153 pagini, cu ilustrații în text) reunește texte semnate de Titela Col. Haque și Tanti Radio.
Ilustrații de carte
1942
- Colecția „Bucuria copiilor”, Editura Bucur Ciobanul
- Sirena cea mică – după Hans Christian Andersen
- Prâslea – după Petre Ispirescu
- Ivan Turbincă – după Ion Creangă
- Ibrahim cârpaciul – poveste din O mie și una de nopți
- Harap-Alb – după Ion Creangă
- Păcală – poveste populară
- Scufița roșie – după Charles Perrault
- Rățoiul cel urât – după Andersen
- Robinson Crusoe – după Daniel Defoe
- Miki Maus aviator – adaptare de Moș Ene
- Hainele împăratului – după Andersen
- Tarzan – poveste de Moș Ene
- Meșterul Manole – legendă populară
- Lăbuș – poveste de Moș Ene
- Micul Lord – după Frances Hodgson Burnett
1943
- Pescuitorii de perle – după Renaud
- Casa din pădure – după Frații Grimm
- Lebedele – după Andersen
- Fata moșului cea cuminte – de Teodor Castrișanu
- Covorul fermecat – poveste orientală
- Bunicul povestește – adaptări de Moș Ene
- Povestea poveștilor pentru mici și mari – Titela Colonel Haqué
- Revolta burilor
- Robinson în China – adaptare după Daniel Defoe
Prin contribuția sa la ilustrația de presă și la literatura pentru copii, Marga Ștefănescu rămâne una dintre figurile importante ale graficii românești din anii 1940
Știi mai multe despre Marga ȘTEFĂNESCU, ilustrator, grafician? Spune și altora!