Descoperă universul fascinant al picturii românești!

Pictori români, clasici și contemporani, îi cunoști pe toți aici!

Apcar BALTAZAR, pictor

Apcar Baltazar s-a născut la data de 26 februarie 1880, in București, si a încetat din viata la data de 26 septembrie 1909, la București.

S-a născut, a trăit și a murit în casa familiei sale din mahalaua Armenească, pe strada Silvestru, locuință modestă, fără etaj, tipică pentru sfârșitul de secol al XIX-lea. Artist de etnie armeană, Baltazar a devenit unul dintre reprezentanții de seamă ai Art Nouveau-ului în România.

Și-a făcut studiile la Școala de Belle Arte din București și l-a avut ca profesor pe Alexandru Tzigara-Samurcaș care i-a fost un îndrumător foarte apropiat.

Pe timpul studiilor la Școala de Belle Arte a obținut o serie de medalii, după cum urmează: în anul 1900 - medalia de bronz clasa a III-a la concursul Antic bust desen; 1901 - medalia de bronz la concursul de Natură pictură și la concursul Cap de expresie; 1903 - medalia de bronz la concursul de compoziție.

Pictorul Baltazar a expus în mod constant, an de an, în cadrul expozițiilor pe care Tinerimea artistică le-a organizat.

Perioada de creație a lui Apcar Baltazar a durat șapte ani. Astfel, opera sa picturală este cantitativ mică, deoarece moare tânăr, la numai 29 de ani, după prima sa expoziție.

Încercarea de a cataloga o succesiune cronologică a operei sale este sortită eșecului, deoarece el a experimentat, a tatonat și a încercat să se dezvolte ca un creator în paralel și în domeniul altor arte, teme sau genuri care necesitau tehnici din cele mai diferite.

Apcar Baltazar a întrunit însușiri multilaterale, prin abordarea, pe lângă pictură, a graficii, afișului, ilustrației de carte, costumului și decorului de teatru, frescei, ceramicii pictate și chiar a sculpturii.

Apcar Baltazar a avut un aport și în domeniul teoriei și criticii de artă. Activitatea de comentator de artă și cronicar plastic, precum și studiile comparative pe care le-a făcut despre folclorul popoarelor au consemnat intrarea lui în rândul artiștilor culți cu un larg orizont.

Portretul Mathildei Nanu-Muscel (1900–1905) – Apcar Baltazar

„Portretul Mathildei Nanu-Muscel” (ulei pe pânză, cca 1900–1905) o prezintă pe Mathilda Nanu-Muscel într-o postură naturală, în mărime naturală, purtând o rochie de seară din mătase. Realizat în maniera elegantă a lui Apcar Baltazar, tabloul a fost expus la Ateneul Român în 1907.

Peisaj – Apcar Baltazar

„Peisaj” surprinde o scenă rurală plină de vitalitate, redată în tușe energice și culori calde caracteristice lui Apcar Baltazar. 

Moartea lui Lumânărică – Apcar Baltazar

„Moartea lui Lumânărică” surprinde dramatismul scenei și tensiunea narativă în viziunea lui Apcar Baltazar.

Femei în zi de sărbătoare (La Sârbi) (1908–1909) – Apcar Baltazar

„Femei în zi de sărbătoare (La Sârbi)” (1908–1909, ulei pe pânză) surprinde un grup de femei și copii îmbrăcați festiv, surprinși într-un peisaj rural.

Bătrână cosând – Apcar Baltazar

„Bătrână cosând” surprinde intimitatea scenei domestice și sobrietatea cromatică în viziunea lui Apcar Baltazar.

Piața de flori – Apcar Baltazar

„Piața de flori” (acuarelă pe hârtie, 12,5 × 22,5 cm, semnat stânga jos cu negru) este un studiu pregătitor, Apcar Baltazar explorând raporturile de lumină, volum și ritm.

Portretul dr. Ion Nanu-Muscel (1900–1905) – Apcar Baltazar

„Portretul dr. Ion Nanu-Muscel” (ulei pe pânză, cca 1900–1905) îl prezintă pe medicul Ion Nanu-Muscel, figurat integral, în mărime naturală, cu o ținută sobră și demnă. 

Femeie croșetând – Apcar Baltazar

„Femeie croșetând” (ulei pe placaj, 41 × 32,7 cm, nedatat – cca. 1909) este o lucrare în ulei pe placaj care surprinde sensibilitatea intimă a lui Apcar Baltazar.

Piața de flori „Sf. Anton” – Apcar Baltazar

„Piața de flori «Sf. Anton»” surprinde, prin tușa densă a lui Apcar Baltazar, forfota cromatică a tarabelor și atmosfera vie a pieței urbane.