Alexandru MĂRGINEAN, pictor
Alexandru Ioan Mărginean s-a născut la București în data de 24 ianuarie 1969 la București, într-o familie profund legată de arta românească. Este fiul pictorului Viorel Mărginean și al artistei Olga Morărescu Mărginean, iar apropierea de desen și pictură s-a produs firesc încă din copilărie.
Atmosfera familială, atelierul părinților și vacanțele petrecute la Cenade, în Transilvania, au devenit repere importante ale formării sale. Acolo a desenat încă din adolescență peisaje, animale, oameni și gospodării, construindu-și treptat un univers vizual alimentat de lumea satului și de propriile amintiri. Cenade și împrejurimile sale, cu dealurile Târnavelor, pădurile, comunitățile românești și săsești și arhitectura tradițională, au rămas o sursă de inspirație și la maturitate.
Formarea artistică
Alexandru Ioan Mărginean a urmat Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, perioadă în care a realizat numeroase studii după natură, peisaje și desene de animale.
Între 1987 și 1993 a studiat la Academia de Artă din București, secția Artă Murală, la clasa profesorului Ion Stendl.
Formarea sa a continuat printr-o serie importantă de burse internaționale: în 1993 a beneficiat de o bursă Tempus la Bath College of Higher Education din Marea Britanie și de o bursă a Guvernului italian la Academia de Artă din Bologna; în perioada 1993–1994 a primit bursa „Gottfried von Herder” la Viena, iar în 1994 o bursă a Fundației Solomon R. Guggenheim la Veneția.
Între 1999 și 2000, Alexandru Ioan Mărginean a beneficiat timp de 18 luni de bursa postuniversitară „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma, unde și-a aprofundat cercetările privind istoria artelor plastice și decorative și problematica artei ambientale.
În anul 2007 a obținut titlul de doctor în Estetica Artelor Plastice, cu teza „Conceptul de Artă Ambientală”.
În perioada 1995–1996 a lucrat în cadrul departamentului de relații internaționale al Muzeului Național de Artă al României, iar din 1996 și-a desfășurat activitatea didactică la Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul Facultății de Arte Decorative și Design.
Creația artistică
Pictura lui Alexandru Ioan Mărginean se dezvoltă între observația directă a realității și libertatea imaginației. Portretul, peisajul, natura statică și compoziția fantastică coexistă într-o creație în care experiența personală și memoria au un rol esențial.
Începuturile sunt puternic legate de studiul după natură. Artistul a desenat și pictat încă din adolescență lumea rurală de la Cenade: animale, ciobani, copii, bătrâni, case, șuri și peisaje în diferite anotimpuri. Mai târziu, această experiență directă a realității a fost supusă unui proces progresiv de stilizare.
Formele au devenit mai sintetice, detaliile s-au redus, iar reprezentarea fidelă a realității a făcut treptat loc unei picturi în care culoarea și imaginația capătă o libertate tot mai mare.
Portretul a rămas una dintre preocupările constante ale artistului. Alexandru Ioan Mărginean îl consideră una dintre provocările importante ale picturii sale, alături de peisaj, natură statică și compoziție.
O componentă esențială a creației sale este caracterul autobiografic. Personaje, locuri, întâmplări și fragmente de memorie reapar transformate în imagini, iar unele dintre lucrări funcționează ca forme ale unui jurnal interior. Artistul vorbește despre pictură inclusiv ca despre o experiență cu valoare terapeutică, prin care încearcă să înțeleagă lumea, trecerea timpului și propriile experiențe.
În lucrările mai recente, limbajul său s-a îndreptat din nou către figurativ după experiențe abstracte, fără a reveni însă la reprezentarea convențională. Peisajele se transformă în teritorii imaginare, formele naturale dobândesc culori neașteptate, iar personaje, cavaleri și structuri aproape onirice populează spații aflate la granița dintre realitate și ficțiune.
Această libertate a imaginației este asumată de artist ca una dintre zonele sale predilecte de creație.
Criticul și istoricul de artă Adina Nanu a remarcat capacitatea lui Alexandru Ioan Mărginean de a transmite stări complexe prin mijloace strict picturale, desenul și culoarea desprinzând din realitate armonii expresive apropiate, prin ritmul lor, de structura muzicală.
Un loc aparte în universul lui Alexandru Ioan Mărginean îl ocupă Cenade, satul de pe Târnave de care era profund legat și tatăl său, Viorel Mărginean. Vacanțele petrecute aici i-au oferit artistului contactul direct cu lumea satului transilvănean. A desenat gospodăriile, oamenii și animalele, a urmărit transformările peisajului și a cunoscut comunitatea săsească ce trăia încă în zonă. Mărginean își amintește costumele tradiționale purtate de sași la sărbători, fanfarele și bisericile fortificate din Cenade și localitățile învecinate. Plecarea masivă a sașilor și dispariția treptată a acestei lumi sunt privite de artist ca o pierdere culturală profundă pentru Transilvania.
Astfel, satul copilăriei depășește în creația sa rolul unui simplu motiv peisagistic, devenind un rezervor de memorie din care artistul continuă să recupereze personaje, locuri și stări.
Alexandru Ioan Mărginean a expus în România și în străinătate, în expoziții personale și colective, activitatea sa cuprinzând Bucureștiul, Roma, Viena, Torino, Blaj și alte centre culturale.
În 2016, la Sala „Theodor Pallady” a Academiei Române, a prezentat o amplă selecție de lucrări care urmărea evoluția sa de la studiile realizate în anii de școală până la pictura maturității. Expoziția a pus în evidență transformarea treptată a limbajului său, de la observația directă și studiul realist către stilizare, abstractizare și libertatea imaginației.
În expozițiile ulterioare, artistul a continuat să exploreze relația dintre figurativ și abstract, dintre realitatea observată și universul interior.
În 2024, alături de Teodor Ștefan, a prezentat la Sala de expoziții „Constantin Brâncuși” a Palatului Parlamentului expoziția „De la serialism la post-structuralism”, reunind pictură și grafică și marcând o etapă recentă a cercetărilor sale plastice.
„Panorama satului” (ulei pe carton, 49 × 69 cm, 1987, semnat și datat stânga jos cu monogramă, cu grena) desfășoară un peisaj amplu, Alexandru Mărginean ordonând satul și colinele prin tonuri luminoase și ritmuri calme.
„Peisaj la apus” (ulei pe pânză, 92 × 92 cm) descompune lumina serii în registre cromatice ample, Alexandru Mărginean dezvăluind un peisaj interiorizat, cald și contemplativ.
„Pasărea de foc” (2023, ulei pe pânză, 65,5 × 72,5 cm) transformă zborul într-o explozie de culoare și energie, Alexandru Mărginean articulând forma păsării ca simbol al vitalității, al libertății și al renașterii.
„Muzicieni” (2019, acrilic pe pânză, 70 × 70 cm) transpune scena într-un spectacol cromatic intens, Alexandru Mărginean sugerând prin ritm, posturi și culoare energia muzicii și bucuria dansului.
„Curte în Cenade” (2005) așază gospodăria rurală într-o vegetație densă și vie, cu o cromatică bogată prin care care Alexandru Mărginean transformă spațiul domestic într-o imagine caldă, abundentă și profund familiară.
„Handbaliste” (ulei pe pânză, 44 × 55 cm) surprinde energia jocului într-o compoziție fluidă și ritmată, în care Alexandru Mărginean transformă mișcarea sportivă într-o imagine luminoasă, dinamică și aproape dansantă.
„Caii cetății” (ulei pe pânză, 60 × 45 cm) evocă o memorie suspendată între legendă și loc, Alexandru Mărginean transformând cetatea într-un spațiu al trecerii, al așteptării și al liniștii simbolice.
„Meteora” (ulei pe pânză, 65 × 55 cm, semnat pe verso cu negru) evocă un spațiu al înălțării și contemplației, Alexandru Mărginean transformând peisajul într-o meditație despre credință, lumină și desprindere de lume.
Expoziții personale și colective
- 2024 – „De la serialism la post-structuralism”, împreună cu Teodor Ștefan, Sala „Constantin Brâncuși”, Palatul Parlamentului, București
- 2022 – „Ritual”, împreună cu Teodor Ștefan, Galeria Căminul Artei, București
- 2018 – „Intimitate”
- 2017 – „Coincidentia oppositorum”
- 2016 – expoziție personală retrospectivă, Sala „Theodor Pallady”, Academia Română, București
- 2010 – expoziție de familie, Galeria Dialog, București, alături de Viorel Mărginean, Olga Morărescu Mărginean și Mihnea-Mlak Mărginean
Prin diversitatea preocupărilor sale – pictură, artă murală, desen, design, cercetare și pedagogie –, Alexandru Ioan Mărginean continuă o tradiție artistică de familie, dezvoltând însă un limbaj propriu, în care memoria personală, experiența locurilor și libertatea imaginației se transformă în artă.
Știi mai multe despre Alexandru MĂRGINEAN, pictor? Spune și altora!