Muzeul Pietrei, Sângeru (Prahova)
Câteva mii de pietre (peste 2000) cioplite de meşteri ţărani din satele României. Piese din piatră, multe de utilitate gospodărească, dar având şi valoare estetică, meşterul punând suflet în cioplitura lui în stâncă. Este cea mai cuprinzătoare colecţie de pietre cioplite de ţărani, realizatorul acestei colecţii, poetul Lucian Avramescu, pe care a pus-o gratis la dispoziţia publicului (intrarea este liberă), dorind să demonstreze că ţara care l-a dat pe Brâncuşi şi pe George Apostu are şi o civilizaţie a pietrei, mai puţin ş;tiută, nu doar o civilizaţie a lemnului. Muzeul este organizat în fostul conac din piatră, cu anexe din piatră, vechi de peste o sută de ani, care a aparţinut bunicului de tată al poetului.
Piatra este elementul definitoriu al casei-muzeu. E un fel de specificitate de demult a locului, care face clădirea imediat remarcată. Este situată în vatra satului, într-o companie care constituie nucleul istoric al aşezării, peste drum de Muzeul sătesc Sângeru, din reţeaua Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova, amenajat în conacul familiei tretivistiernicului Andrei Bozianu.
1.000 de piese de artă ţărănească
Conacul, să-i spunem aşa, de la balconul căruia poetul vede peste case, până, hăt, peste dealuri, este o construcţie masivă din piatră, cu ziduri groase de aproape 80 cm, tipică arhitecturii rurale de acum două secole. Clădirea, moştenire de la bunici, a fost regândită şi respaţiată folosind piatra şi lemnul, încăperilor existente adăugându-li-se compoziţii noi. Una dintre săli, sprijinită în coloane din lemn, are ca elemente de rezistenţă un şemineu generos, bănci şi mese cioplite în piatră, pe care se sprijină ceşti (de cafea) uriaşe scobite tot în rocă albă. Muzeul în sine conţine, afară şi înăuntru, peste 1.000 de lucrări în piatră, realizate de artişti ţărani.
În curtea poetului Lucian Avramescu se află peste 50 de râșnițe din piatră, culese ori achiziționate din diverse zone ale țării. De la aceste râșnițe primordiale a început colecția. Unelte rotative de o importanță capitală în viața țăranului român râșnițele întruchipează o serie întreagă de simboluri: astrul solar care străbate cerul (unele roți au trasate pe suprafață razele), familia unită, cuplul perfect, răbdarea și trăinicia. Colecționarul ne vorbește despre analogia dintre piatra rotundă de râșniță și simbolul „ochilor îngemănați”/cuplul nedespărțit de pe Poarta Sărutului, opera marelui Constantin Brâncuși.
În curtea poetului Lucian Avramescu se află peste 50 de râșnițe din piatră, culese ori achiziționate din diverse zone ale țării. De la aceste râșnițe primordiale a început colecția. Unelte rotative de o importanță capitală în viața țăranului român râșnițele întruchipează o serie întreagă de simboluri: astrul solar care străbate cerul (unele roți au trasate pe suprafață razele), familia unită, cuplul perfect, răbdarea și trăinicia. Colecționarul ne vorbește despre analogia dintre piatra rotundă de râșniță și simbolul „ochilor îngemănați”/cuplul nedespărțit de pe Poarta Sărutului, opera marelui Constantin Brâncuși.
Lângă Muzeul Pietrei, peste drum, puteți vizita Muzeul Sătesc Sângeru, care adăpostește obiecte de artă tradițională românească.
Obiectivul menționat se află la o distanță de circa 100 km de București și la aproximativ 45 km depărtare de municipiul Ploiești.