Muzee și Galerii de artă din România.

Istorie, artă, cultură, etnografie, tehnică.

Palatul Marincu. Muzeul de Artă şi Etnografie, Calafat, Dolj

|
272 vizualizări

Palatul Marincu a fost construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, renumit la începutul secolului al XX-lea în România, unde a mai proiectat și Palatul Regal din București, Biblioteca Centrală Universitară, Casa CEC de pe Calea Victoriei și Palatul Jean Mihail, actualmente Muzeul de Artă din Craiova.

Constructorii palatului Marincu au fost italienii Pietro Adotti (cel care a construit mai multe clădiri și edificii doljene, la Craiova, Calafat, Bârca), Georgetti, Traunero, aflați sub supravegherea arh. Constantin Rogalski. Piatra de fundație s-a pus în toamna anului 1904, lucrarea finalizându-se trei ani mai târziu. Palatul s-a inaugurat în 1908 cu mare fast.

Proprietarul palatului a fost Ștefan Marincu, om bogat și primar al Calafatului în perioada 1911-1914, ce provenea dintr-o familie care a dat multe valori.
Din păcate, Marincu a avut o soartă nefericită. O fiica i-a murit la 1 an și câteva luni de meningită TBC – boala vremii, iar cea de-a doua, Mărioara, a trăit până la 13 ani, decedând tot de TBC la o clinică din Elveția unde n-a putut fi tratată. În memoria acesteia din urmă, Ștefan Marincu a ridicat palatul cu peste 40 de încăperi, desfășurat pe 3 niveluri pe o suprafață de 8.333 mp.
Ca stil arhitectonic, palatul recent reabilitat (2001-2002) aparține neo-clasicismului francez cu accente de baroc și roccoco și cu influențe ale arhitecturii românești de la începutul secolului al XX-lea.
El se remarcă prin dimensiunile impresionante, dar și prin finețea detaliilor.

Fațada bine proporționată este străjuită de câte două coloane de o parte și de alta a scărilor principale, în fața cărora veghează doi lei.
Începând din 1967, în acest edificiu funcționează Muzeul de Artă și Etnografie, al cărui patrimoniu a inclus inițial donații și ulterior și achiziții de valori de artă.
Este în principal un muzeu de artă cu un patrimoniu bogat, dar prezintă și un început al secției de artă populară și etnografie, dispunând de peste 1000 exponate nevalorificate în totalitate până în prezent.
Dintre lucrările de artă românească contemporană (pictură, grafică, sculptură) expuse în cadrul muzeului se remarcă pânze de Nicolae Grigorescu, Henri Catargi sau Theodor Pallady și sculpturi de Ion Irimescu, Nicu Enea, George Demetrescu Mirea.
În colecția de artă populară a muzeului sunt incluse obiecte de port, chilimuri, împletituri, unelte și obiecte de uz casnic.
În septembrie 2012 s-a inaugurat și o secție de istorie a Calafatului, realizată cu sprijinul important al familiei Florentza și Ilie Marincu, descendenți ai familiei care a ctitorit acest palat, și care a mai făcut importante donații muzeului, între care pianul de concert și candelabrul din Marea Sală a Oglinzilor.

Merită să afli și despre

Sugestii: