Ana Carcea - cusătoreasa de mărgele de la Vicovu de Jos, Suceava

|
57 vizualizări

Ana Carcea a lui Dumitru Zelea (1942-2013) s-a născut, a trăit și a creat în comuna suceveană Vicovu de Jos, una dintre cele mai vestite localități din Bucovina pentru țesutul textilelor de interior, cusăturile cu mărgele, curelele cu mărgele și broderia pe piele.
Deși majoritatea femeilor din Vicovu de Jos se ocupau cu țesutul covoarelor, meșteșug pe care și Ana Carcea l-a deprins în tinerețe de la mama sa, aceasta s-a dedicat făuririi pieselor de port popular cusute cu mărgele.

Ana Carcea - cusătoreasa de mărgele de la Vicovu de Jos, Suceava

Învățând să țeasă și să coasă mărgele încă de mică, din familie, Ana Carcea a ajuns una dintre cele mai cunoscute și talentate cusătorese de mărgele din Bucovina. Lucrând o vreme îndelungată în secția de curele a cooperației meșteșugărești din Vicovu de Jos, unde se lucrau și chimire ornamentate cu mărgele, creatoarea populară a trecut de la cusutul cămășii cu mărgele, tradițională în zonă, la cusutul chimirelor cu mărgele și al „holițelor” (benzi albe ornamentate cu mărgele care se aplică pe pieptare) cu mărgele.

Ana Carcea - cusătoreasa de mărgele de la Vicovu de Jos, Suceava

Astfel, Ana Carcea realiza ornamentica pentru chimire, iar meșterii curelari sau cojocari făceau asamblarea și amplasarea câmpurilor ornamentale la locurile potrivite.
Ana Carcea cosea în special chimire late, chimire înguste și poșete. În decorurile sale, ea folosea motive geometrice sau florale, uneori și motive zoomorfe. Aceasta numea decorurile făurite folosind doar motive geometrice (Fără motive florale), „model național”.
Dincolo de priceperea în alegerea cromaticii și iscusința cu acul, Ana Carcea a devenit cunoscută și pentru ingeniozitatea de care dădea dovadă, creând permanent modele noi, pentru a răspunde dorințelor schimbătoare ale tinerilor care comandau sau cumpărau chimire cu mărgele.
Cusătoreasa se inspira din ornamente și imagini găsite în cărți și reviste, pe care le integra în câmpurile ornamentale ale chimirului, respectând cu atenție proporțiile. Ornamentica sa era caracterizată de simetrie, atât în alegerea modelului, cât și în alegerea culorilor.
Păstrate ca piese de valoare, cele mai multe dintre lucrările Anei Carcea au fost păstrate de cumpărători și transmise din generație în generație. O parte dintre acestea au ajuns, însă, în patrimoniul unor muzee de specialitate.
Unul dintre chimirele decorate de Ana Carcea a fost prezentat de șeful secției de curelărie a Cooperativei meșteșugărești din Vicovu de Jos în cadrul Festivalului național „Cântarea României”, unde a primit premiul I.

Merită să afli și despre

Sugestii: