Mănăstirea Piatra Sfântă, Iași - vechiul lazaret al Iașului
Mănăstirea Piatra Sfântă își are începuturile în anul 1721, când Dimitrie Bosie a ridicat o bisericuță de lemn „Buna Vestire” pe un teren destinat victimelor ciumei. Locul este cunoscut ca Schitul Sihăstria sau Schitul lui Țărâță. Un loc al memoriei și al rugăciunii, în care discreția arhitecturii se împletește cu istoria comunității.
Mănăstirea Piatra Sfântă se află în satul Pietrăria, comuna Bârnova, județul Iași. Cunoscută multă vreme sub numele de Schitul Tărâță, mănăstirea este așezată într-un cadru natural deosebit, în apropierea rezervației Dealul Repedea, și face parte astăzi din patrimoniul istoric al județului Iași.
Istoricul Mănăstirii Piatra Sfântă
Începuturile așezământului sunt legate de anul 1721, când Dimitrie Bosie a dăruit un teren pe măgura Iașului și a ridicat aici o mică biserică de lemn, cunoscută sub numele de Schitul Sihăstria. În jurul acesteia s-au așezat câțiva călugări iubitori de liniște și rugăciune.
Ulterior, monahii au întemeiat o nouă sihăstrie pe o formațiune stâncoasă din codrii Pietrăriei. În anul 1732, domnitorul Grigore Ghica al II-lea a sprijinit dezvoltarea locului prin trimiterea de materiale și meșteri pentru ridicarea unui schit cu biserică din piatră și lemn, oferindu-i și importante venituri.
După epidemia de ciumă din anul 1734, aici a funcționat un lazaret pentru bolnavi, iar în anul 1761 domnitorul Ioan Teodor Callimachi a hotărât transformarea schitului într-un loc de izolare și îngrijire pentru cei afectați de boală, aflat sub administrarea Mănăstirii „Sfântul Spiridon” din Iași. Acest rol medical și social reprezintă unul dintre cele mai importante capitole din istoria așezământului.
În anul 1754, Matei Ghica a sprijinit reconstruirea schitului, ridicând o biserică integral din piatră, care a primit hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
De-a lungul timpului, așezământul a fost cunoscut sub mai multe denumiri. În documentele vechi apare ca „Schitul Săhăstriei deasupra Socolii în codrii Iașului”, însă în tradiția populară s-a impus numele de „Schitul Tărâță”, atribuit, cel mai probabil, lui Gheorghe Tărâță, un funcționar al Epitropiei „Sfântul Spiridon”, care ar fi lăsat schitului întreaga sa avere prin testament în anul 1779. Abia în anul 1998, după redeschiderea vieții monahale, așezământul a primit numele actual de Mănăstirea Piatra Sfântă, inspirat de zona Pietrăria în care este amplasat. De-a lungul secolelor următoare, lăcașul a trecut prin numeroase etape de întreținere și restaurare, fără a-și pierde însă caracterul modest și autentic. În urma Decretului 410 din anul 1959, viața monahală a fost întreruptă, schitul devenind biserică de mir.
Arhitectura Mănăstirii Piatra Sfântă
Biserica mănăstirii, monument istoric datând din jurul anului 1755, este o construcție simplă și armonioasă, realizată din piatră și acoperită cu tablă. Edificiul are plan treflat, specific arhitecturii moldovenești, cu o turlă amplasată deasupra naosului și o a doua turlă, cu rol de clopotniță, deasupra pronaosului.
Interiorul este decorat cu arcaturi moldovenești tradiționale. Un aspect aparte îl reprezintă faptul că biserica nu a fost pictată niciodată, pereții fiind doar văruiți, ceea ce îi conferă o sobrietate rar întâlnită în spațiul monastic românesc.
Pridvorul actual a fost adăugat în anul 1836 de către Dumitru Brașoveanu, iar catapeteasma datează din anul 1913. Printre obiectele de patrimoniu se păstrează două evanghelii slavone din anul 1766, un liturghier din anul 1759 și alte odoare liturgice vechi.
Ansamblul monahal mai cuprinde un paraclis de lemn, chilii, cimitirul mănăstirii și alte clădiri gospodărești. În prezent, se află în desfășurare proiecte de restaurare și punere în valoare a monumentului istoric.
Evenimente și legende la Mănăstirea Piatra Sfântă
Istoria mănăstirii este strâns legată de epidemiile de ciumă care au afectat Iașul în secolul al XVIII-lea. Schitul a funcționat vreme îndelungată ca loc de carantină și îngrijire pentru bolnavi, fiind unul dintre puținele așezăminte monahale moldovene care au avut un asemenea rol social și medical.
Vechea denumire de Schitul Tărâță este pusă în legătură cu Gheorghe Tărâță, un funcționar al Epitropiei „Sfântul Spiridon”, care și-ar fi lăsat întreaga avere schitului prin testament în anul 1779.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Piatra Sfântă
Mănăstirea Piatra Sfântă este o mănăstire de călugări. Hramul principal al bisericii istorice este „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), primit odată cu reconstruirea bisericii de piatră în secolul al XVIII-lea.
În incinta mănăstirii se află și sfinte moaște, între care un fragment din moaștele Sfintei Marcela, sfântă cinstită în mod deosebit de obștea monahală și de pelerini.
Cum ajung la Mănăstirea Piatra Sfântă
Mănăstirea Piatra Sfântă este situată în satul Pietrăria, comuna Bârnova, județul Iași. Accesul se face din municipiul Iași pe Drumul Național 24 către Vaslui, urcând Dealul Bucium. După Motelul Bucium există o bifurcație, iar drumul spre mănăstire continuă la dreapta prin pădurile Pietrăriei.
Știi mai multe despre Mănăstirea Piatra Sfântă, Iași - vechiul lazaret al Iașului? Spune și altora!