Mănăstirea Sfânta Treime, Strâmba, Gorj - 5 secole de existență
Mănăstirea Sfânta Treime se află în satul Strâmba-Jiu din județul Gorj și a fost ctitorită în anii 1597–1599 pe locul unui schit mai vechi, existent încă din anul 1519.
Așezământul monahal este situat la aproximativ nouă kilometri de Mănăstirea Dealu Mare și reprezintă una dintre cele mai vechi vetre monahale ale Olteniei.
Istoricul Mănăstirii Sfânta Treime Strâmba, Gorj
Prima consemnare a existenței Schitului Strâmba apare într-o inscripție zugrăvită în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, care face referire la anul 1514 și îi menționează ca ctitori pe Danciu și Oprea. Într-un document din anul 1525, Strâmba este menționată ca metoc al Mănăstirii Govora. În anul 1594 se stabilește la Strâmba marele proprietar Stoichiță Râioșeanu, ridicat ulterior la rangul de logofăt al doilea, mare vistier și mare postelnic în sfatul lui Mihai Viteazul, acesta contribuind la zidirea mănăstirii. În anul 1603, pe locul vechiului schit, este ridicată mănăstirea de zid care s-a păstrat până astăzi.
În decursul timpului, la sporirea zestrei mănăstirii au contribuit Voievodul Nicolae Mavrocordat și Ștefan Cantacuzino. După anul 1700 începe perioada de decădere, iar la anul 1812 mănăstirea ajunge în paragină, devenind biserică filială a parohiei Hodorogea. La data de 8 noiembrie anul 1724, chiliile și acoperișul bisericii ard într-un incendiu, despre care egumenul Mitrofan menționează într-un hrisov că ar fi fost provocat de doi călugări străini din țara ungurească. În urma acestui eveniment, Raioseanu Căpitanul se împrumută cu 190 de taleri pentru reclădirea chiliilor și acoperirea bisericii cu șindrilă de stejar.
Între această perioadă și anul 1923 nu s-au mai păstrat documente referitoare la mănăstire. La data de 5 noiembrie anul 1923, ieromonahul Veniamin Pestrea, revenit din Sfântul Munte Athos, reînființează schitul, refăcând și consolidând biserica și chiliile aflate în ruină. În anul 1927, Comisia Monumentelor Istorice condusă de Nicolae Iorga contribuie la reparațiile exterioare ale bisericii.
În anul 1956, Strâmba devine mănăstire de maici, având stareță timp de 27 de ani pe Erminia Cândea. În anul 1983 se înlocuiește șindrila cu tablă și se efectuează reparații capitale. Din anul 1991, stareță a mănăstirii a fost Marina Gligor, sub coordonarea căreia s-au realizat ample lucrări de restaurare și s-a construit o nouă biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, unde se săvârșesc în prezent slujbele.
Mănăstirea adăpostește aproximativ 40 de maici.
Arhitectura Mănăstirii Sfânta Treime Strâmba, Gorj
Biserica mănăstirii, construită din cărămidă în anul 1603, se păstrează și astăzi în forma sa originală. Planul este triconic, cu abside pentagonale în exterior și o singură turlă octogonală pe bază pătrată. Fațadele sunt împărțite de un brâu median în două registre, ferestrele fiind înalte și înguste, accentuând verticalitatea construcției.
Pridvorul dreptunghiular este deschis prin arcade semicirculare și se sprijină pe stâlpi circulari de cărămidă. Pronaosul este slab luminat, iar trecerea în naos se face printr-o deschidere centrală, soluție caracteristică secolului al XVI-lea. Naosul are plan pătrat, lărgit lateral prin două abside circulare, iar altarul este semicircular, acoperit cu o calotă semisferică.
Pictura a fost finalizată în anul 1793 de vel armașul Constantin Râioșeanu și jupâneasa Păuna. În pridvor se remarcă scena „Facerea lumii”, iar registrele picturale prezintă elemente caracteristice secolului al XVIII-lea, precum redarea „Gurii iadului”. Pronaosul este dominat de tablouri votive ale ctitorilor și urmașilor acestora, iar absidele și turla sunt decorate cu scene singulare precum Nașterea Mântuitorului, Adormirea Maicii Domnului și Învierea.
Evenimente legate de Mănăstirea Sfânta Treime Strâmba, Gorj
De-a lungul timpului, Mănăstirea Strâmba-Jiu a fost vizitată de personalități culturale și bisericești, între care Marin Sorescu, în anul 1986, Petru episcopul de la Bălți și Grigore Vieru. De asemenea, mănăstirea a fost implicată activ în viața religioasă a zonei, fiind un important centru de spiritualitate monahală feminină.
Hramul și pelerinajele la Mănăstirea Sfânta Treime Strâmba, Gorj
Mănăstirea poartă hramul Sfânta Treime, prăznuit la sărbătoarea Rusaliilor, precum și hramul Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie) pentru biserica nouă. Cu aceste ocazii, așezământul monahal devine loc de pelerinaj pentru numeroși credincioși din județul Gorj și din alte zone ale țării.
Cum ajung la Mănăstirea Sfânta Treime Strâmba, Gorj
Accesul se face pe DN66 sau E97, pe ruta Filiași – Târgu Jiu, la kilometrul 18 cu viraj la stânga spre Broșteni, continuând pe DJ 673 prin Turceni până în satul Strâmba-Jiu. Mănăstirea este situată în intravilanul localității, într-un cadru rural liniștit, ușor accesibil.
Știi mai multe despre Mănăstirea Sfânta Treime, Strâmba, Gorj - 5 secole de existență? Spune și altora!