Mănăstirea Cotmeana, Argeș - cea mai veche vatră monahală din Țara Românească
Mănăstirea Cotmeana se află în comuna Cotmeana, județul Argeș, și este considerată cea mai veche vatră monahală din Țara Românească, datată în 1292. Așezământul a fost dezvoltat în forma sa de mănăstire în vremea domnitorilor Radu I și Mircea cel Bătrân, între anii 1387 și 1389.
Istoricul Mănăstirii Cotmeana
Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1388, când, printr-un hrisov emis de Mircea cel Bătrân, este confirmată existența așezământului. Tot el a ridicat aici o biserică de zid cu hramul „Buna Vestire”, după ce biserica de lemn construită de Radu I arsese. De-a lungul secolelor, Mănăstirea Cotmeana a fost un loc de rugăciune, dar și un punct strategic, fiind înconjurată de ziduri de incintă și clopotniță.
În anul 1711, domnitorul Constantin Brâncoveanu a restaurat biserica, iar în secolele XIX și XX au urmat noi lucrări de reparație și consolidare. Secularizarea din vremea lui Alexandru Ioan Cuza a transformat mănăstirea în biserică de parohie, însă după anul 1990, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Calinic, a fost redeschisă viața monahală, fiind reînființată obștea de călugări. În perioada 1995-2005 s-a ridicat un nou ansamblu monahal, cu biserică, chilii, trapeză și gospodării anexe, continuând astfel tradiția de peste șase veacuri a locului.
Arhitectura Mănăstirii Cotmeana
Ansamblul feudal de la Cotmeana este alcătuit din biserică, turn, clopotniță și ziduri de incintă cu rol defensiv. Biserica se distinge prin fațadele din cărămidă aparentă și prin decorul de firide lungi, terminate cu arcade și înfrumusețate cu discuri ceramice smălțuite, utilizate pentru prima dată în Țara Românească. Stilul este bizantino-balcanic, reprezentativ pentru secolele XIII-XIV, iar unele elemente arhitectonice trimit la influențe athonite. În patrimoniul mănăstirii se păstrează cel mai vechi clopot din Țara Românească, dăruit de jupân Dragomir în anul 1385. Valoarea sa istorică este cu atât mai mare cu cât a reușit să treacă nevătămat peste vremuri, rămânând neatins chiar și în timpul Primului Război Mondial, când aproape toate clopotele au fost topite. Atunci, s-a făcut o excepție, iar acest clopot a fost ales să rămână ca mărturie vie peste veacuri.
În interiorul bisericii-monument istoric se află portretele lui Mircea cel Bătrân și Petru Cercel, iar ușile din lemn sculptate, vechi de peste două secole, sunt expuse astăzi la Muzeul Național de Artă al României. Săpăturile arheologice au scos la iveală morminte de tip athonit, un tezaur de monede de aur și piese ornamentale din teracotă, păstrate în Muzeul Județean Argeș.
Evenimente și legende petrecute la Mănăstirea Cotmeana
Mănăstirea a fost martora unor episoade dramatice din istoria Țării Românești. În anul 1510, în timpul lui Mihnea cel Rău, aici a avut loc o bătălie între domn și boierii Craiovești, în urma căreia fiul său Mircea a fost înfrânt, iar domnitorul abia a scăpat cu viață, refugiindu-se în Transilvania. Se spune că, pentru vremurile de restriște, în zidurile bisericii a fost amenajată o ușă secretă de refugiu pentru voievozi. Tot aici, în anul 1716, egumenul Gheorghe a desăvârșit arta miniaturii prin lucrarea „Istoria Athosului”. Locul este învăluit și de tradiții populare, fiind supranumit „bătrâna doamnă a mănăstirilor valahe”, o vatră unde istoria, credința și legendele s-au împletit vreme de secole.
Hramul și pelerinaje la Mănăstirea Cotmeana
Mănăstirea Cotmeana este un așezământ ortodox de călugări și se află sub conducerea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Are două hramuri: „Buna Vestire”, prăznuit la 25 martie, și „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, serbat la 29 august. Biserica cea nouă poartă hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, sărbătorit la 1 octombrie. Cu ocazia acestor zile de mare însemnătate, pelerinii se adună la Cotmeana pentru rugăciune, participând la slujbe arhierești și la pomenirea ctitorilor care au ridicat și susținut de-a lungul timpului acest altar de credință.
Cum ajung la Mănăstirea Cotmeana
Mănăstirea Cotmeana se află la 30 de kilometri est de Râmnicu Vâlcea și la 32 de kilometri nord-vest de Pitești, pe drumul național ce leagă cele două orașe. Ascunsă între păduri și aflată pe malul râului Cotmeana, mănăstirea oferă liniște și un peisaj deosebit, fiind o destinație de pelerinaj și de reculegere spirituală.
Știi mai multe despre Mănăstirea Cotmeana, Argeș - cea mai veche vatră monahală din Țara Românească? Spune și altora!