Biserica „Sfântul Gheorghe” - Olari din Câmpulung Muscel. Biserica breslei olarilor și pietrăria gotică provenită din vechiul Cloașter
Biserica „Sfântul Gheorghe”-Olari este așezată în partea de sud-vest a municipiului Câmpulung Muscel și datează din secolul al XVII-lea. Lăcașul a fost ridicat de breasla olarilor și a fost menționat pentru prima dată în anul 1685, fiind una dintre bisericile vechi ale orașului.
Construcția inițială avea un plan dreptunghiular simplu. Ulterior i-au fost adăugate pronaosul, pridvorul și turnul-clopotniță. Biserica păstrează fresce interioare valoroase, iar restaurarea din anul 1932 a pus în evidență pictura exterioară și ancadramentele din piatră de Albești.
Biserica breslei olarilor
Lăcașul a fost construit pentru comunitatea olarilor din Câmpulung. După adaptarea sa pentru cultul ortodox, Biserica „Sfântul Gheorghe” a devenit biserica breslei meșteșugarilor olari.
Biserica a fost ridicată din piatră brută, prin contribuția meșterilor locali și a unor constructori veniți din Transilvania. Materialele și soluțiile constructive păstrează legătura dintre arhitectura locală și experiența meșterilor formați în mediul transilvănean.
În forma sa inițială, edificiul era alcătuit după un plan dreptunghiular simplu. Extinderea ulterioară prin adăugarea pronaosului, pridvorului și turnului-clopotniță a modificat organizarea primei construcții, fără a elimina elementele gotice integrate în zidărie.
Originea catolică și adaptarea pentru cultul ortodox
Biserica ar fi fost destinată inițial credincioșilor de rit romano-catolic. În secolul al XVII-lea a fost modificată și adaptată cultului greco-oriental, devenind lăcașul breslei olarilor.
Caracterul gotic se observă mai ales în cele două elemente din piatră păstrate în construcție: portalul dintre pronaos și naos și fereastra de pe axa altarului.
Aceste piese se deosebesc de restul arhitecturii bisericii prin profilatura, proporțiile și modul de prelucrare specifice goticului.
Portalul dintre pronaos și naos
Ușa de trecere dintre pronaos și naos este încadrată de un portal din piatră lucrat în stil gotic. Elementul face notă distinctă în ansamblul arhitectural al bisericii, construit după formele unei biserici ortodoxe de breaslă.
Portalul a fost descris drept „un exemplar frumos și mic de artă gotică în vechea Țară Românească”. El reprezintă una dintre cele mai importante piese medievale refolosite într-un lăcaș ortodox din Câmpulung.
Arhitectul Al. M. Zagoritz considera că portalul a fost realizat odată cu biserica și special pentru aceasta. În opinia sa, atât ușa, cât și fereastra gotică din altar ar demonstra existența unor influențe gotice integrate direct în arhitectura românească.
Pe axa altarului se păstrează o fereastră încadrată în piatră, realizată în același stil gotic ca portalul dintre pronaos și naos.
Prin formă și profilatură, fereastra nu aparține decorului obișnuit al unei biserici ortodoxe din secolul al XVII-lea. Prezența sa a fost explicată fie prin participarea unor meșteri transilvăneni la ridicarea bisericii, fie prin refolosirea unei piese provenite de la un monument catolic mai vechi.
Portalul și fereastra formează împreună principalul argument pentru caracterizarea lăcașului drept biserică cu elemente gotice.
Pietrărie provenită din mănăstirea dominicanilor
Tradiția locală susține că portalul și fereastra au provenit de la mănăstirea catolică a dominicanilor din Câmpulung, cunoscută sub numele de Cloașter.
După cutremurul din 1628, vechea mănăstire catolică „Sfânta Maria” a rămas în ruină. Începând din anul 1646, părți ale construcției au fost folosite ca material pentru refacerea altor edificii ale orașului, între care turnul Mănăstirii Negru Vodă.
În această practică se putea înscrie și transferarea portalului gotic și a ferestrei către Biserica „Sfântul Gheorghe”-Olari. Portalul ar fi putut fi montat fie la ridicarea bisericii, ca ușă de intrare, fie atunci când s-a adăugat pronaosul, devenind trecerea dintre pronaos și naos.
Panoul de prezentare al monumentului consemnează că ancadramentele din piatră de Albești provin probabil de la Cloașter, fosta mănăstire dominicană.
Al. M. Zagoritz a respins tradiția potrivit căreia piesele proveneau de la Cloașter. El considera că portalul și fereastra au fost lucrate pentru Biserica „Sfântul Gheorghe”, în momentul construirii acesteia.
În interpretarea sa, meșterii pietrari străini nu introduceau elemente fără legătură cu edificiul, ci își adaptau lucrările arhitecturii locale. Influențele străine se integrau astfel în construcția românească fără să îi distrugă unitatea.
O opinie diferită a fost susținută de Alexandru Tzigara-Samurcaș, directorul Muzeului de Artă Națională, și de dr. Emil Fischer. Acesta din urmă afirma că portalul și fereastra gotică ale fostei biserici catolice au fost transportate la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Olari și zidite acolo.
Fischer compara portalul cu intrarea casei parohiale din Sibiu, considerându-l o imitație fidelă a acesteia.
Transferarea unor elemente gotice de la o biserică romano-catolică la una ortodoxă nu ar fi fost un caz izolat. La Târgoviște, un portal asemănător a fost luat de la biserica franciscanilor și folosit ca trecere între pronaos și naos la Biserica Crețulescu.
Această paralelă susține posibilitatea ca portalul și fereastra de la Olari să fi fost recuperate din ruinele mănăstirii dominicane și integrate într-un lăcaș ortodox.
Arhitectura bisericii
Biserica a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XVII-lea după un plan dreptunghiular simplu. În etapa inițială, construcția era mai restrânsă. Pronaosul, pridvorul și turnul-clopotniță au fost adăugate ulterior.
Zidăria a fost realizată din piatră brută, cu participarea meșterilor locali și a constructorilor veniți din Transilvania. Ancadramentele au fost executate din piatră de Albești.
Caracterul gotic al portalului și al ferestrei altarului se suprapune peste arhitectura ortodoxă adaptată nevoilor breslei olarilor.
Biserica păstrează fresce interioare valoroase. Pictura reprezintă una dintre componentele patrimoniale importante ale monumentului, alături de pietrăria gotică.
În exterior s-au păstrat, de asemenea, fragmente de pictură. Acestea au fost puse în evidență în urma restaurării din anul 1932.
Intervenția a urmărit recuperarea aspectului istoric al lăcașului și evidențierea elementelor artistice ascunse sau degradate.
Restaurarea din 1932
În anul 1932 a avut loc o restaurare importantă a bisericii. Lucrările au scos în evidență pictura exterioară și ancadramentele din piatră de Albești. Restaurarea a contribuit la recunoașterea valorii istorice și artistice a edificiului și la conservarea pieselor gotice integrate în zidărie.
Prin această intervenție, biserica a fost pusă în valoare ca monument al arhitecturii religioase câmpulungene din secolul al XVII-lea.
Bibliografie
- Al. M. Zagoritz, studiu privind influențele gotice din arhitectura Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Olari, în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, ianuarie–martie 1916.
- Alexandru Tzigara-Samurcaș, observații asupra pieselor gotice de la Biserica „Sfântul Gheorghe”-Olari.
- Emil Fischer, Die Kulturarbeit des Deutschtums in Rumänien.
- Datele de prezentare ale monumentului Biserica „Sfântul Gheorghe”-Olari.
- Informații istorice privind mănăstirea dominicană „Sfânta Maria” – Cloașterul din Câmpulung Muscel.
Știi mai multe despre Biserica „Sfântul Gheorghe” - Olari din Câmpulung Muscel. Biserica breslei olarilor și pietrăria gotică provenită din vechiul Cloașter? Spune și altora!