Conacul Filipescu Drăjneanu din Drajna de Jos, Prahova
Conacul Filipescu Drăjneanu este situat în satul Drajna de Jos, str. Castelului, nr. 1, județul Prahova.
Construit la sfârșitul sec. XVII, refăcut la sfârșitul sec. XIX și la începutul sec. XX, Conacul Filipescu Drăjneanu este clădire monument istoric.
Situat pe un platou dominant la confluența pârâului Drajna cu râul Teleajen, conacul Filipescu Drăjneanu sau Filipescu-Kretzulescu veghează de peste trei secole satul Drajna de Jos și întreaga vale a Teleajenului.
Edificiul rămâne una dintre puținele reședințe boierești din Țara Românească păstrate în forma lor originală, martor al continuității unor vechi familii boierești care au dat țării cronicari, diplomați și oameni de cultură.
Primele atestări documentare medievale datează din secolele XV–XVI, iar în secolul al XVII-lea domeniul intră în posesia marelui comis Radu Mihalcea, care ridică aici o culă fortificată. După moartea sa, moșia trece prin alianță familială în proprietatea Filipeștilor, prin căsătoria Radei Mihalcea cu cronicarul și diplomatul Constantin Filipescu Mărgineanu, autor al unei importante cronici a Țării Românești.
În secolele XVIII–XIX, domeniul este stăpânit de mai multe generații ale familiei Filipescu, fiind afectat de distrugerile provocate de trupele lui Pasvan-Oglu în 1798. Reconstrucția decisivă îi aparține însă lui Alexandru Filipescu (1787–1856), boier luminat, format la Paris, care transformă Drajna într-o reședință de rang occidental. El ridică actualul castel, cu trei niveluri, interioare luxoase, bibliotecă remarcabilă și un vast parc terasat, îmbinând confortul modern cu tradiția boierească. Tot lui i se datorează capela familiei, destinată și ca necropolă.
După moartea sa, castelul trece în posesia familiei Kretzulescu, prin fiica sa Maria și apoi nepoata Elena Kretzulescu, personalitate cultivată, formată în Occident. Aceasta inițiază ample lucrări de restaurare la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă cutremurul din 1892 provoacă distrugeri majore. O nouă restaurare, realizată între 1912–1913, readuce castelului strălucirea inițială, fiind dotat cu toate utilitățile moderne ale epocii. Destinul edificiului este din nou frânt de Primul Război Mondial, când este ocupat de trupele germane, iar apoi de cutremurul din 1940 și de devastările trupelor sovietice în 1945. Jafurile și distrugerile afectează grav interioarele, biblioteca și patrimoniul artistic. În 1949, domeniul este confiscat de regimul comunist, iar castelul este transformat succesiv în sediu agricol, orfelinat, cămin de odihnă și, în cele din urmă, sanatoriu.
Astfel, castelul Filipescu-Kretzulescu din Drajna rămâne astăzi o mărturie impresionantă a istoriei boierimii române, a rafinamentului cultural și a destinului tragic al marilor reședințe aristocratice, supraviețuind distrugerilor repetate și schimbărilor brutale de regim, dar pierzând mare parte din patrimoniul său material și simbolic.
Știi mai multe despre Conacul Filipescu Drăjneanu din Drajna de Jos, Prahova? Spune și altora!