Casa Dissescu din București, calea Victoriei
Casa Dissescu, apoi Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, municipiul București, calea Victoriei, nr. 196, sector 1.
Casa a fost construită în două etape - prima etapă în 1860, corpul de pe Calea Victorie, iar apoi, a doua etapă, i-a fost adăugat și corpul de pe strada Manu (fosta Strada Lemnea).
După ce a achiziționat imobilul, Constantin G. Dissescu i-a solicitat pe arhitecții Grigore Cerchez și Alexandru Clavel să transforme clădirea, fără a-i modifica structura, lucrările derulandu-se în anii 1910 - 1912. Grigore Cerchez și Alexandru Clavel au conceput un proiect în care au utilizat cu ingeniozitate elementele de vocabular specifice stilului neoromânesc, aflat la început de secol în plină eflorescență.
După moartea lui Constantin Dissescu casa a găzduit Institutul de Cultură Italiană (1933 – 1949), apoi Institutul Româno – Rus, până în 1956, devenind apoi Cămin al Institutului Politehnic.
La începutul anilor 2000 edificiul a fost renovat. Spațiile interioare, care păstrează încă elemente din decorația imaginată de Grigore Cerchez, adăpostesc patrimoniul Institutului de Istorie a Artei “George Oprescu” al Academiei Române, amenajat aici din 1967.
Arhitectul și profesorul Grigore Cerchez (1850-1927) a studiat la Paris, fiind adeptul unei arhitecturi cu specific autohton, ce făcea apel la vremuri de mult apuse, găsind surse de inspirație în arhitectura brâncovenească.
Constantin G. Dissescu (1854 – 1932) a fost un politician și ministru român, avocat, profesor de drept administrativ și constituțional la Facultatea de Drept din Universitatea București. A urmat studiile liceale în București, în timp ce studiile de drept și doctoratul au fost făcute la Paris.
A îndeplinit funcția de ministru de justiție, precum și cea de ministru de culte și instrucțiune publică.
Știi mai multe despre Casa Dissescu din București, calea Victoriei? Spune și altora!