Case vechi tradiționale din satele românești. Descoperă frumusețea și farmecul rural al României.

Casă și Gospodărie tradițională din Curteni, Vaslui (1844)

Această gospodărie provine din satul Curteni, județul Vaslui, și este datată în anul 1844. A aparținut Mariei Dumitru și este reprezentativă pentru satele de răzeși din zona podgoriilor aflate în Podișul Central Moldovenesc.

Răzeșii erau țărani liberi proprietari de pământ, categorie socială care a marcat puternic evoluția satelor moldovenești.

Casă și Gospodărie tradițională din Curteni, Vaslui (1844)

Ansamblul a fost transferat în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1959. Gospodăria include casa de locuit, crama destinată păstrării vinului, cotețul pentru păsări și fântâna cu cumpănă, elemente care ilustrează organizarea unei gospodării specifice regiunii.

Panoul muzeal evidențiază legătura dintre această gospodărie și tradiția viticolă a zonei, prezența cramei reprezentând un element important al ansamblului.

Arhitectura casei

Casa a fost ridicată în anul 1844 de Dumitru Agarici. Pereții sunt construiți din cărămidă arsă, iar acoperișul este realizat în patru pante, cu învelitoare din stuf meșteșugit lucrat, „solzit” cu piepteni speciali.

Casă și Gospodărie tradițională din Curteni, Vaslui (1844)

Din fotografia actuală se observă proporțiile echilibrate ale clădirii, prispa desfășurată pe fațada principală și acoperișul amplu din stuf, care domină vizual întreaga construcție. Fațadele sunt tencuite și văruite, iar stâlpii prispei susțin streșina largă a acoperișului.

Un element de originalitate menționat pe panou este compartimentarea interioară realizată prin intermediul unui perete-sobă. Acesta delimitează încăperile și contribuie în același timp la încălzirea lor.

Casă și Gospodărie tradițională din Curteni, Vaslui (1844)

Planul casei este alcătuit din:

* prispă;
* tindă;
* cameră de locuit;
* cameră curată;
* bucătărie;
* cămară.

Accesul se face prin prispă și tindă, spațiu central care asigură legătura dintre încăperile locuinței. Organizarea reflectă modelul tradițional întâlnit în multe gospodării moldovenești din secolul al XIX-lea.

Casă și Gospodărie tradițională din Curteni, Vaslui (1844)

Peretele-sobă reprezintă principalul element de compartimentare interioară, separând încăperile și având rol în încălzirea acestora.

Ansamblul gospodăriei include, pe lângă casă, crama, cotețul pentru păsări și fântâna cu cumpănă.

Mobilierul este descris ca având influențe orășenești, în timp ce țesăturile decorative păstrează tradiția locală. Sunt evidențiate compozițiile echilibrate și cromatica armonioasă obținută prin folosirea coloranților naturali.

Panoul menționează prezența unor motive decorative specifice simbolisticii tradiționale locale, între care se regăsesc figuri umane, astre și „arborele vieții”.

Ansamblul interior ilustrează întâlnirea dintre elementele tradiționale și influențele provenite din mediul urban.

Casă și Gospodărie tradițională din Curteni, Vaslui (1844)

Gospodăria cuprinde mai multe construcții și instalații auxiliare:

Crama este construită din piatră legată cu pământ și este acoperită cu stuf în patru pante cu dolii rotunjite. Forma acoperișului creează un spațiu suplimentar destinat depozitării linului, un trunchi de lemn scobit folosit la zdrobirea strugurilor cu picioarele, precum și a teascului pentru stoarcerea strugurilor.

Cotețul de păsări, numit și coștereață, are o formă cilindrică. Este realizat din împletitură de nuiele lipită cu pământ și este acoperit cu un acoperiș conic din stuf.

Fântâna cu cumpănă completează organizarea gospodăriei și este reprezentată în planul ansamblului prezentat pe panou.

La intrarea în gospodărie se aflau stâlpi antropomorfi din lemn, denumiți pe panou „străjerii gospodăriei”. Aceștia reprezintă figuri umane stilizate cu rol apotropaic.

Elemente specifice

* specifică satelor de răzeși din Podișul Central Moldovenesc;
* casă cu pereți din cărămidă arsă;
* acoperiș în patru pante cu învelitoare din stuf;
* stuf „solzit” cu piepteni speciali;
* compartimentare prin perete-sobă;
* prispă pe fațada principală;
* cameră de locuit și cameră curată;
* cramă pentru păstrarea vinului;
* coteț de păsări cilindric din nuiele lipite cu pământ;
* fântână cu cumpănă;
* stâlpi antropomorfi ai porții;
* motive decorative cu figuri umane, astre și arborele vieții.

Gospodăria din Curteni păstrează imaginea unei locuințe reprezentative pentru comunitățile de răzeși din centrul Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea. 

Prezența cramei, a cotețului pentru păsări și a fântânii cu cumpănă contribuie la înțelegerea modului în care era organizată o gospodărie rurală din această regiune.