Biserica veche ortodoxă din Timișeni, Gorj (anul 1773)
Biserica ortodoxă din satul Timișeni, județul Gorj, face parte din categoria monumentelor reprezentative pentru arhitectura religioasă veche din Oltenia. Lăcașul a purtat inițial hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și a fost ridicat în anul 1773.
După ce satul a fost afectat de extinderea carierei de cărbuni Pinoasa, biserica a rămas părăsită și expusă degradării. În anul 2002, monumentul a fost salvat și transferat în Muzeul Satului, cu acordul membrilor parohiei și cu sprijinul financiar al Exploatării Miniere Rovinari. În muzeu, biserica a fost resfințită și a primit hramul „Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou”, ocrotitorul Bucureștilor.
Biserica păstrează caracteristicile construcțiilor religioase din Gorj din secolul al XVIII-lea și reprezintă unul dintre exemplele importante ale arhitecturii de lemn din Oltenia.
Arhitectura bisericii
Biserica este ridicată pe un soclu din piatră calcaroasă. Construcția are tălpi masive și pereți realizați din bârne de stejar, încheiate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”.
Acoperișul este în patru ape repezi, iar coiful turnului și foișorul clopotniței sunt acoperite cu șindrilă fasonată geometric. În coama acoperișului se află elemente decorative din lemn numite „ciocârlani”.
Edificiul are un plan dreptunghiular, specific bisericilor ortodoxe din zonă, fiind alcătuit din patru spații distincte:
* pridvor;
* pronaos;
* naos;
* altar.
Altarul are absidă poligonală decroșată. Intrarea se face printr-un pridvor cu parapet din scânduri traforate și stâlpi ciopliți în stilul ornamentației tradiționale din Gorj.
Interiorul este organizat conform planului bisericilor ortodoxe tradiționale din Oltenia. Pridvorul face legătura cu pronaosul, urmat de naos și altar.
Spațiile sunt delimitate simplu, iar structura din lemn rămâne vizibilă în interior. Biserica păstrează atât elementele arhitecturale originale, cât și ansamblul de pictură și obiecte religioase.
În interior sunt expuse icoane, masa de altar, cruci, sfeșnice, cădelniță și alte obiecte bisericești.
Biserica impresionează prin ansamblul pictural realizat în mai multe etape. În anul 1773, zugravul Mihai Zugrav, iconar gorjean de factură țărănească, a pictat iconostasul și icoanele împărătești.
Pictura cuprinde reprezentări precum Buna Vestire, Maica Domnului cu Pruncul și Iisus pe Tron, dar și icoane praznicare cu scene din viața lui Iisus, icoanele apostolilor, Crucea Răstignirii și cele două molenii.
În anul 1856, zugravul Gheorghe a pictat pereții interiori ai altarului. Ultima etapă a picturii a fost realizată între anii 1874–1875, odată cu ridicarea turnului-clopotniță.
Printre reprezentările păstrate se află grupuri de sfinți, cei opt proroci, pomelnicul ctitorilor satului, Judecata de Apoi și Raiul. Panoul menționează și portretul votiv al primarului Petru Diaconescu, îmbrăcat în costum „schileresc”, specific portului popular gorjean.
De asemenea, sunt reprezentate portretele preoților Bărhoată și Pupăzan, slujitori ai bisericii.
Biserica este înconjurată de un pridvor deschis, cu parapet din scânduri traforate. Turnul-clopotniță amplasat deasupra pridvorului completează silueta construcției și reprezintă unul dintre elementele distinctive ale bisericilor de lemn din Gorj.
Acoperișul amplu din șindrilă și proporțiile verticale ale turnului conferă monumentului un aspect echilibrat și specific arhitecturii religioase oltenești din secolul al XVIII-lea.
Elemente specifice
* soclu din piatră calcaroasă;
* pereți din bârne de stejar;
* îmbinări în „coadă de rândunică”;
* acoperiș în patru ape repezi;
* șindrilă fasonată geometric;
* turn-clopotniță din lemn;
* „ciocârlani” în coama acoperișului;
* pridvor cu scânduri traforate;
* stâlpi ciopliți;
* plan cu pridvor, pronaos, naos și altar;
* pictură religioasă realizată în mai multe etape;
* icoane și portrete votive specifice zonei Gorjului.
Construcția păstrează atât structura originală din stejar, cât și elemente valoroase de pictură și ornamentică religioasă populară. Prin forma sa și prin detaliile decorative, biserica ilustrează tradiția meșterilor dulgheri și zugravi din Oltenia secolului al XVIII-lea.
Știi mai multe despre Biserica veche ortodoxă din Timișeni, Gorj (anul 1773)? Spune și altora!