Casă românească tradițională din Chiojdu Mic, Buzău (începutul secolului al XVIII-lea)
Gospodăria moșneanului Anghelache Codescu din Chiojdu Mic, județul Buzău, datează de la începutul secolului al XVIII-lea și a fost reconstruită în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” în anul 1936.
Ansamblul este reprezentativ pentru zona subcarpatică a Buzăului și ilustrează arhitectura monumentală rurală dezvoltată într-o regiune prosperă, unde locuitorii se ocupau în principal cu: cultivarea pomilor fructiferi; creșterea oilor; prelucrarea produselor agricole și pastorale.
Arhitectura casei
Locuința este ridicată pe o temelie masivă din piatră de râu, în care au fost amenajate: pivnița; spațiile pentru depozitarea alimentelor și uneltelor.
O scară exterioară conduce către nivelul locuit, unde se află: prispa cu foișor; stâlpi din lemn sculptați; parapet traforat.
Pereții sunt realizați din bârne subțiri de brad dispuse orizontal și îmbinate în sistem tradițional.
Acoperișul în patru ape este acoperit cu șindrilă ascuțită la vârf, dispusă în model „solzi de pește”, specific arhitecturii subcarpatice.
Casa este alcătuită din:
- tindă („sală”);
- camera de locuit („odaia mică”);
- camera de oaspeți („odaia mare”).
În tindă și în camera de locuit se găseau numeroase obiecte specifice vieții pastorale:
- vase pentru prelucrarea laptelui;
- găleți pentru muls;
- bucium învelit în coajă de cireș;
- putini și recipiente pentru păstrarea alimentelor.
Interiorul reflectă influențe urbane și o stare materială bună pentru epocă.
Se remarcă:
- mobilierul din lemn sculptat;
- mesele și scaunele lucrate atent;
- lăzile de zestre;
- textilele viu colorate;
- scoarțele și covoarele din lână;
- țesăturile decorate cu motive florale și păsări.
Un element celebru este lada „brașovenească”, pictată în: albastru; roșu; verde.
Printre obiectele decorative apar: furci de tors sculptate; ceramică de tip Calvini sau Tohca; cutii pentru acte ornamentate geometric.
Ansamblul gospodăresc include si anexe gospodărești:
- coteț pentru păsări;
- coteț pentru porumbei;
- coteț pentru câine;
- poartă monumentală;
- „zăcătoare” — vas mare din doage folosit la fermentarea fructelor pentru țuică.
Aceste anexe reflectă economia mixtă a gospodăriei: pomicultură; păstorit; producerea băuturilor tradiționale.
Elemente specifice
- temelie înaltă de piatră;
- prispă cu foișor și stâlpi sculptați;
- șindrilă dispusă în „solzi de pește”;
- influențe urbane în mobilier și decor;
- obiecte pastorale tradiționale;
- ladă de zestre „brașovenească”;
- gospodărie prosperă din Subcarpații Buzăului;
- anexă pentru fermentarea fructelor destinate țuicii.
Gospodăria din Chiojdu Mic, Buzău, păstrată în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, este una dintre cele mai valoroase reprezentări ale arhitecturii rurale subcarpatice românești din secolul al XVIII-lea.
Știi mai multe despre Casă românească tradițională din Chiojdu Mic, Buzău (începutul secolului al XVIII-lea)? Spune și altora!